Secolul american din Europa s-a încheiat, după ce Donald Trump a vorbit la telefon cu Vladimir Putin în ziua precedentă și s-a angajat la negocieri de pace fără precondiții cu dictatorul rus. A doua lovitură de fulger care a schimbat pentru totdeauna relațiile dintre SUA și Europa a fost declarația secretarului apărării, Pete Hegseth, care le-a spus aliaților europeni să-și „preia controlul asupra securității convenționale pe continent”, scrie, joi dimineață, CNN.
Ideologia lui Donald Tramp este „America inainte de toate”
Aceste momente ilustrează mai clar ca niciodată ideologia „America înainte de toate” a lui Donald Trump și tendința sa de a vedea toate problemele și alianțele ca pe elemente tranzacționale sau legate de bani.
Subliniază, de asemenea, faptul că, spre deosebire de primul mandat, Trump „s-a eliberat” de establishment-ul de la Washington, mare parte din el încă tributar al „mitologiei Occidentului unit”.
Deși Hegseth a reangajat SUA față de NATO, ceva fundamental s-a schimbat – intervențiile americane pe Bătrânul Continent au câștigat două războaie mondiale începute în Europa și, apoi, au garantat securitatea și libertatea europene în fața amenințării sovietice.
Preşedintele Trump a spus în campanie că nu-i va apăra pe aliații care nu au investit suficient în apărare
Trump, însă, nu e un atlantist – el a spus în campanie că nu-i va apăra pe aliații care nu au investit suficient în apărare. Trump închide capitolul deschis de Churchill în 1940, când liderul britanic de război spunea că „Lumea Nouă, cu toată forța sa, va veni în momentulk cel mai greu să salveze și să o elibereze pe cea Veche”.
Președintele american revine, acum, la declarația de politică externă a începutului de secol XIX, raționamentul izolaționist și anti-intervenționist al frazei – „Avem un ocean între noi și Europa”.
Ce spune mesajul uimitor de răspicat al lui Hegseth
Devenise de mult clar că a doua administație a lui Trump va pune noi presiuni pe partenerii europeni – multe dintre guvernele de pe continent vor trebui să facă sacrificii imense pentru a ajunge la țintele de buget de apărare cerute imperativ de Trump.
Inclusiv secretarul general al NATO a făcut o remarcă usturătoare față de aliați – „Dacă nu vă creșteți bugetele de apărare, pregătiți-vă cursurile de limbă rusă sau mergeți în Noua Zeelandă”.
Totuși, discursul lui Hgeseth tot a fost greu de ascultat – noul șef al Pentagonului a formalizat cererea imperativă a lui Trump ca aliații să cheltuie cinci la sută din PIB pentru apărare și a spus că SUA vor prioritiza rivalitatea lor cu China și securitatea propriilor granițe, în dauna Europei.
„SUA nu vor mai tolera o relație dezechilibrată care încurajează dependența”
Această nouă abordare dură nu seamănă cu fantezia lui Trump legată de Gaza – este un răspuns rațional la noi realități politice – Generația de americani care a luptat în Al Doilea Război Mondial și a dat președinți care au înțeles pericolul unui vid de putere în Europa este acum dispărută.
În plus, președinții americani anteriori și omologii lor europeni au eșuat în a regândi NATO pentru secolul 21, iar alianța transantlantică a rămas expusă în fața celui mai tranzacțional și naționalist președinte american din secolul al XIX-lea și până azi.
„Când îi întrebăm pe oamenii ăștia de ce nu pot să plătească mai mult pe securitatea națională, argumentul lor este că asta ar însemna să taie din programele bunăstării, din fondurile pentru ajutoare de șomaj și pensie și toate lucrurile astea. Asta e o alegere pe care o fac, dar de ce să plătim noi pentru asta”, a fost și mesajul noului secretar de stat, Marco Rubio.
„Agenda lui Trump nu este despre securitatea europeană – este despre faptul că consideră că SUA nu ar trebui să plătească pentru securitatea europeană. Nu e o nouă eră a relațiilor transatlantice. Este o nouă eră a relațiilor globale care înlocuiește structurile instituționale ale vechii ordini internaționale liberale”, spune Nicholas Dungan, fondator și CEO la CogitoPraxis, firmă de consultanță strategică de la Haga
România ar putea fi prima care suferă de pe urma noii politici externe americane
Vladimir Putin nu și-a abandonat obiectivul său mai larg de a redesena echilibrul de putere în Europa, la trei ani de la invadarea Ucrainei, a avertizat serviciul de informații externe al Estoniei în raportul său anual, scrie Bloomberg.
Totodată, organizația a adăugat că solicitarea lui Putin, de dinainte de invazie, ca NATO să se retragă din Europa de Est rămâne în picioare.
În 2021, Rusia ceruse „garanții de securitate” de la SUA, care includeau retragerea armelor sau a trupelor din țările care au devenit membre ale NATO după 1997, cum este cazul României, care a intrat în Alianță în 2004, și să renunțe la orice activitate militară în Europa de Est, în condițiile în care în România se află scutul de la Devesul, un sistem de apărare antiaeriană pe care Vladimir Putin l-a denunțat drept o agresiune la adresa Rusiei.
Principatul obiectiv al lui Putin este de a „împărți Europa în sfere de influență”
O încetare a focului temporară în Ucraina i-ar da dictatorului rus un „respiro” înainte de a relua războiul pentru a-și atinge acest obiectiv de a „împărți Europa în sfere de influență”, a mai transmis serviciul de informații.
Conferința de la Ialta a avut loc în 1945. Atunci, s-au întâlnit liderii SUA, Marii Britanii și ai Uniunii Sovietice (Franklin Roosevelt, Winston Churchill și Iosif Stalin) pentru a discuta reorganizarea Germanei și a Europei, la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Pentru a descuraja sprijinul militar pentru Ucraina, Rusia va alimenta „frica de o iarnă nucleară” în societățile Occidentale în acest an, a mai spus serviciul de informații. A adăugat că este „extrem de improbabil” că Moscova va folosi arme nucleare împotriva Ucrainei, dar a observat cât de mult această frică „a limitat Occidentul până acum”, așa că va exploata această temere la maxim.
Agenția de spionaj a mai avertizat că în ciuda pierderilor imense de forțe armate și a sancțiunilor dure ale Occidentului, forțele militare ale Rusiei continuă să crească, capătă experiență pe câmpul de luptă și primește tehnologie nouă.
De asemenea, în timp ce economia țării a rezistat presiunilor externe, și-a pierdut avântul, ceea ce a afectat planul ambițios al Rusiei de a crește producția militară, mai scrie în raportul serviciului de informații externe al Estoniei.
Sursa – www.antena3.ro
