Inflația sare la 10% și scumpește carburanții facturile și alimentele
Pragul psihologic de 10% la inflație va fi din nou depășit în martie. Liniștea din februarie, când rata anuală a coborât la 9,3%, a fost doar o iluzie. Un nou șoc extern, legat de conflictul din Iran, aruncă în aer prețurile la energie la nivel global și va lovi direct în buzunarele românilor. Urmează scumpiri în lanț la carburanți, energie și produse din coșul zilnic, iar speranțele pentru o ieftinire a creditelor se amână.
Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) pentru luna februarie arătau o temperare a creșterii prețurilor, de la 9,6% în ianuarie la 9,3%. Chiar și avansul lunar, de 0,59%, părea gestionabil. Doar că tabloul s-a schimbat radical în ultimele săptămâni. Conflictul din Orientul Mijlociu a devenit principalul motor al inflației, iar efectele se vor simți imediat în România. Banca Națională a avertizat deja că prognozele sunt date peste cap.
Viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, a declarat că un conflict prelungit în regiune ar „altera complet” prognoza de inflație a României.
Calculul BNR este simplu și dureros: o creștere de 10% a prețului petrolului pe piețele internaționale adaugă automat 0,3 puncte procentuale la rata inflației din România. Și asta este doar impactul direct, fără a lua în calcul efectele secundare care se propagă în toată economia.
Primul șoc: prețul la pompă
Cea mai vizibilă și imediată scumpire va fi la carburanți. Prețurile la benzină și motorină sunt direct conectate la cotațiile internaționale ale petrolului, care au explodat pe fondul tensiunilor geopolitice. Șoferii vor simți primii acest val de scumpiri, care va majora costurile pentru orice transport, de la naveta zilnică la distribuția de mărfuri. Această majorare se va regăsi, inevitabil, în prețul final al produselor de la raft.
Problema este că Guvernul nu mai are multe pârghii la dispoziție. Măsurile de compensare sau plafonare sunt dificil de susținut bugetar, mai ales în contextul în care cabinetul condus de Ilie Bolojan se luptă deja să țină sub control cel mai mare deficit din Uniunea Europeană și încă negociază bugetul pe 2026.
Facturile la energie, o bombă cu ceas
Al doilea front al scumpirilor este cel al energiei. Deși Guvernul a amânat liberalizarea prețurilor la gaze naturale pentru anul viitor, presiunea piețelor globale este uriașă. Decizia a fost luată în speranța că, din 2027, producția nouă din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră va stabiliza piața locală și va reduce dependența de importuri. Până atunci, însă, orice șoc extern se transmite în costurile furnizorilor și, în final, în facturile consumatorilor casnici și industriali.
Economia românească dă deja semne de oboseală. Producția industrială a scăzut în ianuarie cu 3,3% (serie ajustată) față de luna precedentă, iar țara se află tehnic în recesiune. Scumpirea energiei pentru companii nu va face decât să agraveze situația, putând duce la noi reduceri de activitate sau chiar la creșterea șomajului.
Coșul zilnic, tot mai scump
A treia categorie lovită va fi coșul de consum zilnic. De la pâine și lactate până la legume și carne, toate prețurile vor fi influențate de costurile mai mari cu transportul (carburanți) și producția (energie, îngrășăminte). Practic, valul de scumpiri se va propaga în absolut toate bunurile și serviciile.
Interesant este că nici măcar sectoarele cu performanțe bune nu sunt ferite. Producția de vin a României, de exemplu, a crescut cu 15% în 2023 față de anul anterior, consolidându-și poziția a șasea în Europa. Chiar și așa, producătorii se confruntă cu costuri în creștere pentru energie, ambalaje și logistică, presiuni care se vor reflecta în prețul final pentru consumator, în special pe segmentul turismului viticol, care a cunoscut o expansiune semnificativă.
Ce urmează? Ratele la bănci rămân mari
În fața acestui nou val inflaționist, Banca Națională a României este pusă într-o situație dificilă. Orice discuție despre o posibilă reducere a dobânzii de politică monetară, aflată la 6,5% – cel mai ridicat nivel din UE de peste un an și jumătate – este acum amânată. Analiștii care vedeau o posibilă relaxare monetară în a doua jumătate a anului își revizuiesc estimările.
Pentru românii cu credite în lei, vestea este proastă: ratele vor rămâne la un nivel ridicat pentru o perioadă mai lungă. Obiectivul BNR de a aduce inflația în intervalul țintă (1,5% – 3,5%) pare tot mai îndepărtat. Prognoza actuală, care viza o inflație de 3,9% la finalul anului 2026, va fi cu siguranță modificată în sens negativ.
Acest șoc inflaționist vine într-un moment în care puterea de cumpărare este deja erodată. Câștigul salarial mediu net pe economie a fost de 5518 lei în luna ianuarie 2026, o sumă care va putea acoperi tot mai puține bunuri și servicii în lunile următoare. Guvernul urmează să prezinte noi măsuri pentru a atenua impactul odată cu votul pe buget, dar spațiul de manevră este extrem de limitat.
