Lazea, BNR: Motivele invocate de BCE pentru relaxarea cantitativă sunt în mare parte nestatutare
Deciziile BCE privind Relaxarea Cantitativă: O Analiză Critică
Valentin Lazea, economist-șef la Banca Națională a României (BNR), susține că motivele invocate de Banca Centrală Europeană (BCE) pentru reluarea programului de relaxare cantitativă sunt în mare parte nejustificate din punct de vedere legal, cu excepția argumentului referitor la inflația care se menține sub pragul de 2%.
Deciziile Recente ale BCE
În cadrul întâlnirilor de politică monetară din lunile septembrie și octombrie, BCE a confirmat reluarea programului de relaxare cantitativă, marcând astfel a doua oară în istoria sa când se ia o astfel de decizie. Începând cu 1 noiembrie, instituția va începe achiziția de active financiare, cu un ritm stabilit la 20 de miliarde de euro pe lună. Programul va continua „atât timp cât va fi necesar”, conform declarațiilor oficiale din septembrie.
Argumentele pentru Relaxarea Cantitativă
Lazea identifică patru motive principale pentru care BCE a optat pentru reluarea relaxării cantitative: inflația sub 2%, o creștere economică nesatisfăcătoare (două motive oficiale), precum și supraîndatorarea statelor, companiilor și gospodăriilor din zona euro, alături de necesitatea de a stimula exporturile prin deprecierea monedei euro (motive neoficiale). Economistul BNR consideră că ultimele trei motive sunt nejustificate din punct de vedere legal, în timp ce primul este relevant doar dacă se acceptă că ținta de 2% pentru inflație este încă pertinentă, având în vedere că aceasta a fost stabilită la începutul anilor 2000, iar PIB-ul potențial al zonei euro a scăzut la 1,5% în prezent.
Provocările Băncilor Centrale
Lazea a subliniat că băncile centrale au ajuns să fie responsabile pentru o gamă largă de probleme, inclusiv schimbările climatice și inegalitatea socială, în condițiile în care acestea ar trebui să se concentreze pe aspecte economice fundamentale. „Aceste sarcini suplimentare nu ar trebui să le revină, deoarece sunt probleme ce țin de guverne și de gestionarea finanțelor publice”, a afirmat el.
Avantajele și Dezavantajele Relaxării Cantitative
Printre beneficiile relaxării cantitative se numără o creștere marginală a ratei inflației, estimată între 0,2% și 0,4%, o ușoară accelerare a creșterii PIB-ului și o reducere a poverii asupra debitorilor. Totuși, Lazea a menționat și dezavantajele, care includ întârzierea reformelor structurale, stimularea formării de bule speculative, creșterea inegalităților, erodarea economiilor depuse în bănci și afectarea profitabilității instituțiilor financiare.
Aceste observații au fost prezentate în cadrul seminarului EU-COFILE, organizat de BNR, Asociația Română a Băncilor și Alpha Bank România.
Sursa: Financiarul.ro.
