Lazea, BNR: Motivele invocate de BCE pentru relaxarea cantitativă sunt în mare parte nestatutare

0 98

Motivele invocate de către Banca Centrală Europeană (BCE) pentru repornirea programului de relaxare cantitativă sunt în mare parte nestatutare, cu excepția argumentului privind rata inflației ce se află sub ținta de 2%, consideră Valentin Lazea, economist-șef la Banca Națională a României (BNR).

La întâlnirile de politică monetară din septembrie și octombrie, BCE a decis și reconfirmat repornirea programului de relaxare cantitativă, al doilea din istoria băncii centrale. Instituția va începe să cumpere active financiare începând cu 1 noiembrie, la un ritm de 20 de miliarde de euro/lună. Ca perioadă de timp, programul va fi derulat atât „cât este necesar”, potrivit declarației de politică monetară din septembrie.

Potrivit lui Lazea, există patru motive pentru care BCE a decis repornirea relaxării cantitative: rata inflației sub ținta de 2%, un ritm de creștere economică nesatisfăcător (două motive oficiale), precum și supraîndatorarea unor state, firme și gospădării din zona euro și necesitatea de a stimula exportul zonei euro printr-o devalorizare a monedei euro (motive neoficiale). Oficialul BNR consideră că acestea trei din urmă sunt nestatutare, în timp ce primul (statutar) este valid doar dacă se acceptă că ținta de 2% a inflației este relevantă în prezent, în condițiile în care aceasta a fost stabilită la începutul anilor 2000 iar PIB-ul potențial al zonei euro a scăzut la 1,5% în prezent.

„Băncile centrale au ajuns un fel de fac totul și li se pun tot felul de sarcini. Acum trebuie să se ocupe și de probleme climatice, și inegalitate, de parcă nu ar avea deja prea multe îngrămădite în brațele ei care nu ar trebui să îi aparțină, pentru că sunt probleme care țin de guverne, de finantele publice”, a spus Lazea.

Acesta a adăugat că avantajele relaxării cantitative sunt o creștere marginală a ratei inflației, cu circa 0,2-0,4%, creșterea marginală a ratei de creștere a PIB și ușurarea poverii asupra debitorilor. În comparație, dezavantajele sunt amânarea reformelor structurale, stimularea bulelor speculative, creșterea inegalităților, erodarea economiilor depuse în bănci și lovirea profitabilității intermediarilor financiari.

Declarațiile au fost făcute la seminarul EU-COFILE, organizat de BNR, Asociația Română a Băncilor și Alpha Bank România.

Sursa: Financiarul.ro.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

x