Leonardo Badea (ASF): Dorim să protejăm cât mai eficient drepturile consumatorilor financiar nonbancari

Evaluarea contribuției ASF în cadrul Președinției Consiliului Uniunii Europene, exercitată de România între ianuarie și iunie 2019

Un aspect esențial de subliniat este colaborarea eficientă pe care ASF a avut-o cu autoritățile guvernamentale implicate în coordonarea acestei activități. La 30 iunie, s-a încheiat perioada de șase luni în care România a deținut Președinția Consiliului Uniunii Europene. În această perioadă, reprezentanții României au îndeplinit cu succes sarcinile, iar la final, Donald Tusk, Președintele Consiliului European, a apreciat adoptarea a 90 de dosare legislative ca fiind „impresionantă”.

În domeniul financiar non-bancar, sub coordonarea ASF, au fost aprobate 12 dosare, incluzând 9 dosare în acord politic, 1 dosar în acord general și 2 dosare în negociere.

Așadar, aproximativ 15% din totalul dosarelor aprobate în timpul Președinției române au fost legate de domeniile de competență ale ASF. Ca urmare a discuțiilor și acordurilor realizate pe aceste dosare, au fost generate 17 acte legislative. Printre cele mai relevante dosare în care autoritatea a jucat un rol activ se numără Produsul Paneuropean de Pensii Private, Finanțarea IMM-urilor pe Piața de Capital și Distribuția Transfrontalieră a Fondurilor de Investiții.

RecomandăriLeonardo Badea (BNR): Matricea celor 4C în eficientizarea măsurilor pentru dezvoltarea sustenabilă a economiei

Analiza contextului macroeconomic european și național

Examinând modelul economic actual al României, observăm o revenire a investițiilor și o creștere moderată a consumului privat, care rămâne principalul motor al expansiunii economice, în contextul unui deficit extern în creștere.

Economia Uniunii Europene și cea a zonei euro au stabilizat creșterea anuală la 1,5% și, respectiv, 1,2% în primul trimestru din 2019, cu o accelerare trimestrială de 0,5% și 0,4%, depășind așteptările pieței. Previziunile economice de iarnă ale Comisiei Europene indică o continuare a creșterii sustenabile în UE și zona euro, dar cu o tendință de ușoară încetinire până la sfârșitul anului, influențată de tensiunile comerciale internaționale și incertitudinile legate de BREXIT și alegerile legislative recente.

În România, creșterea economică din primul trimestru al anului 2019 a fost confirmată la 5,0%, deși PIB-ul a fost revizuit în scădere cu 2,46 miliarde lei, în principal din cauza reevaluării impozitelor nete pe produs, conform INS. De asemenea, echilibrele macroeconomice sunt prevăzute a se menține pe termen mediu, dar necesită o temperare a deficitelor. Sustenabilitatea gradului de îndatorare este asigurată pe termen mediu, cu o pondere a datoriei externe în PIB de 50,7% în aprilie 2019, în scădere față de 51,8% în aprilie 2018.

RecomandăriLeonardo Badea (BNR): Evaluarea eficienței politicilor publice: între nevoia unor indicatori complementari PIB și actualitatea principiului „vălului ignoranței” dezvoltat de Rawls

Piața de capital europeană este în prezent mai puțin afectată de războiul comercial dintre SUA și China, dar mai preocupată de rezultatul BREXIT. Un BREXIT dur ar putea reduce capitalizarea pieței de capital din România, deoarece investitorii străini ar putea să se retragă de pe piețele mai riscante. Indicele STOXX600 a continuat să crească în iunie, menținându-se la un nivel echilibrat.

Starea pieței de capital din România la sfârșitul anului 2018 și începutul anului 2019

La finalul anului trecut, Bursa a experimentat o scurtă perioadă de volatilitate, dar a reușit să se stabilizeze. În primul trimestru din 2019, indicii bursieri locali au înregistrat creșteri semnificative comparativ cu trimestrul anterior. Toți indicii bursei românești au avut evoluții pozitive în primul trimestru al anului 2019, comparativ cu 31 decembrie 2018. Indicele BET, care reflectă performanța celor mai tranzacționate companii de pe piața reglementată a BVB, a crescut cu 9% la 31 martie 2019 față de finalul anului 2018. Indicele BET-NG, care urmărește companiile din sectorul energiei și utilităților, a înregistrat cea mai mare creștere, de 14% în aceeași perioadă.

Piața de capital a avut o evoluție puternică în prima jumătate a anului, datorită dividendelor și rezultatelor favorabile ale companiilor românești. România a urmat, de asemenea, tendința ascendentă observată pe piețele internaționale, contribuind la această creștere. La nivel internațional, toți indicii analizați au avut, de asemenea, o evoluție pozitivă. De asemenea, volatilitatea zilnică pe piața bursieră din România a rămas scăzută comparativ cu luna decembrie, influențată și de scăderea volatilitații pe piețele dezvoltate, cum ar fi SUA.

RecomandăriLeonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Cursul nominal de schimb – de ce nivelul și volatilitatea nu spun același lucru

Un indicator al interesului populației pentru piața de capital este reprezentat de fondurile deschise de investiții, care constituie o alternativă la sistemul bancar. Activul net al fondurilor deschise de acțiuni a crescut constant, atingând 1303 milioane lei în iulie 2019, cu o creștere de aproximativ 2,9% în iunie 2019 față de luna precedentă.

Comparând costul anticipat al investițiilor pentru anul următor cu alte piețe, se observă că în iunie 2019, raportul P/E era sub 1, ceea ce sugerează că piața de capital din România era mai atractivă în comparație cu alte țări din Europa de Est.

Starea segmentului asigurărilor de viață în România

În primul trimestru din 2019, asigurătorii au înregistrat prime brute subscrise de aproximativ 2,71 miliarde lei, marcând o creștere de 7,4% față de aceeași dată din 2018. Segmentul asigurărilor de viață a continuat să se consolideze, cu o creștere de 8,75% în primele trei luni ale anului 2019 comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior.

Primele brute subscrise pentru asigurările generale au crescut cu 7% în primul trimestru din 2019, în timp ce asigurările de viață au înregistrat o creștere de 8,75%. Totuși, piața asigurărilor generale rămâne dominată de asigurările auto.

O tendință notabilă în ultimii doi ani (2017-2018) a fost consolidarea segmentului asigurărilor de viață, care a crescut cu peste 4% în 2018 comparativ cu anul anterior.

În primul trimestru din 2019, sectorul a continuat să prezinte o dinamică pozitivă, cu prime brute subscrise la cele mai ridicate niveluri recente.

O analiză comparativă între 31 martie 2019 și 31 martie 2018 arată o ușoară creștere a cerinței de capital de solvabilitate (SCR) de aproximativ 2,96%, similară cu cerința de capital minim (MCR), care a crescut cu 1,71%. Fondurile proprii eligibile pentru a acoperi cerința de capital de solvabilitate se ridicau la 5,13 miliarde lei la 31 martie 2019.

Evaluarea evoluției sistemului de pensii private din România

La 31 martie 2019, activele totale administrate în cadrul sistemului de pensii private au atins 53,21 miliarde lei (11,17 miliarde euro), înregistrând o creștere de 7,28% față de decembrie 2018. Aceste active reprezentau 5,50% din PIB.

La sfârșitul lunii martie 2019, 7,31 milioane de participanți erau înregistrați în sistemul pensiilor administrate privat, cu o creștere de 0,81% față de finalul anului 2018. În primul trimestru din 2019, s-au înregistrat 60.000 de participanți noi, cu 14,75% mai puțini decât în aceeași perioadă din 2018 (70.000 persoane).

În sistemul pensiilor facultative, 479.700 de participanți erau înregistrați la 31 martie 2019, cu o creștere de 1,25% față de finalul anului 2018. În primul trimestru din 2019, s-au înregistrat 9.455 de participanți noi, cu 8,88% mai mult decât în trimestrul I 2018 (8.675 persoane).

Un aspect semnificativ pentru sistemul de pensii private a fost adoptarea Ordonanței de Urgență nr. 38, care a modificat cerințele de capital social minim necesar pentru administrarea unui fond de pensii.

Această ordonanță permite administratorilor fondurilor de pensii să investească activele în noi instrumente financiare, inclusiv:

– acțiuni și obligațiuni emise de societăți de proiect, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2018, cu o limită de 15% din valoarea totală a activelor fondului de pensii;

– valori mobiliare tranzacționate pe piețe reglementate, emise de fonduri sau societăți imobiliare, cu o limită de 3% din valoarea totală a activelor;

– investiții private de capital în acțiuni și obligațiuni ale societăților din România sau din Uniunea Europeană, cu o limită de 10% din valoarea totală a activelor.

Aceste modificări extind opțiunile de investiții pentru administratorii fondurilor de pensii, contribuind la dezvoltarea acestora și sporind securitatea participanților.

La 31 martie 2019, structura portofoliilor fondurilor de pensii administrate privat era: titluri de stat 61,30%, acțiuni 18,32% și alte active 20,38%. Comparativ cu decembrie 2018, ponderea instrumentelor cu venit fix a scăzut, în timp ce alocarea în acțiuni a crescut. Rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii administrate privat a fost de 2,8758%.

Pe măsură ce sistemul se maturizează, raportul pe vârste s-a modificat între martie 2018 și martie 2019, favorizând participanții cu vârsta de peste 35 de ani. Comparativ cu decembrie 2018, s-a înregistrat o scădere de 0,34 puncte procentuale a celor sub 35 de ani, cu un raport de 44,39% la 55,61% pentru fondurile de pensii administrate privat, și o creștere de 0,08 puncte procentuale pentru fondurile de pensii facultative.

Care sunt, în opinia dumneavoastră, principalii factori care ar putea stimula tranzacțiile pe piața de capital din România?

Conceptul este simplu: avem nevoie de noi listări. Mă refer atât la companiile deținute de stat, cât și la cele private. Fără îndoială, Bursa are nevoie de noi emitenți. Piața de capital poate deveni o sursă semnificativă de finanțare pentru afaceri. Cu emitenți puternici, sunt convins că vor apărea investitori strategici și de retail dornici să investească în piața de capital din România. De asemenea, este esențial să continuăm campaniile de educație financiară pentru a conștientiza publicul că bursa poate fi o alternativă viabilă pentru investiții. Fără emitenți de calitate și investitori bine informați, nu putem discuta despre o dezvoltare sustenabilă a pieței de capital. Crearea de noi instituții, cum ar fi proiectul CCP, pe care îl susținem, poate contribui semnificativ la stabilitatea și evoluția acestei piețe.

Se discută de mult despre potențialul pieței asigurărilor din România. Când va ajunge aceasta la maturitate?

Consider că piața asigurărilor din România se află într-un stadiu echilibrat. La sfârșitul anului 2018, toate companiile de asigurare îndeplineau cerințele de capital de solvabilitate și cerințele minime de capital. Deși asigurările auto au o pondere semnificativă, segmentul asigurărilor de sănătate a crescut semnificativ în ultimii doi ani. De exemplu, anul trecut, primele brute subscrise pentru asigurările de sănătate au fost de aproximativ 335 milioane lei, cu o creștere de 60% față de anul anterior. Aceste evoluții sugerează că piața începe să se dezvolte. Deși ritmul de creștere al asigurărilor non-obligatorii este relativ lent, tendința este clară. Pentru a atinge maturitatea, este necesar un efort comun din partea tuturor actorilor din acest domeniu. Este esențial să schimbăm mentalitățile, să îmbunătățim modul în care companiile de asigurare și brokerii își desfășoară activitatea și să creștem nivelul de educație financiară a populației. Atât noi, ca Autoritate, cât și entitățile din piață avem responsabilități în acest sens. Sper ca în următorii ani să vedem o transformare a pieței asigurărilor, cu o dependență mai mică de asigurările obligatorii.

În concluzie, cum a fost anul 2018 pentru ASF?

Anul trecut, am sărbătorit cinci ani de la înființarea ASF. În această perioadă, Autoritatea a parcurs etapele naturale ale unei instituții nou-înființate. Am trecut prin perioade de construcție și reconstrucție, dar am căutat mereu să răspundem nevoilor piețelor și să protejăm drepturile și interesele consumatorilor. Consider că 2018 a fost un an al stabilității, în care am putut evalua rezultatele muncii susținute depuse de colegii mei, membrii Consiliului și angajații Autorității.