Leonardo Badea (BNR): Dezvoltarea agriculturii și industriei alimentare ar ameliora semnificativ vulnerabilități importante ale economiei locale evidențiate de pandemia Covid-19
Criza generată de pandemia Covid-19 a evidențiat, fără loc de îndoială, necesitatea unei politici macroeconomice durabile, bazate pe măsuri contra-ciclice și susținută de rezerve care să permită autorităților intervenții eficiente în fața efectelor negative ale crizelor inevitabile.
Printre lecțiile învățate, se remarcă importanța echilibrării sustenabilității structurale a economiei cu dorința legitimă de a accelera creșterea, în scopul reducerii decalajelor de dezvoltare și îmbunătățirii nivelului de trai. De asemenea, securizarea lanțurilor de aprovizionare în sectoare strategice devine esențială.
În prezent, România se confruntă cu o vulnerabilitate dublă, caracterizată printr-un deficit bugetar și un deficit de cont curent ridicate. Aceste probleme nu sunt rezultatul crizei actuale, ci se datorează unor deficiențe structurale acumulate în anii de creștere economică anterioară, când am avut oportunitatea de a le corecta, chiar și cu costul unei creșteri mai moderate, dar mai sustenabile.
Deficitele mari pot fi susținute în perioade favorabile, dar devin extrem de greu de menținut în momente de criză, din cauza creșterii aversiunii la risc din partea investitorilor externi. Astfel, este esențial să acționăm pentru a evita perpetuarea unor deficite mari, chiar dacă acestea par sustenabile pe termen scurt.
În cazul României, deficiențele structurale care contribuie la aceste deficite sunt legate de rigiditatea cheltuielilor bugetare și de nivelul scăzut al veniturilor fiscale în raport cu PIB-ul. De asemenea, dependența mare de importuri amplifică vulnerabilitatea lanțurilor de aprovizionare.
Aceste vulnerabilități nu au fost cauzate de pandemia actuală, ci erau deja prezente și ar fi generat efecte negative similare în fața altor șocuri globale. Pandemia a scos la iveală aceste probleme și ne oferă o oportunitate de a le corecta într-un mod durabil.
Contextul global actual, influențat de tendințele post-crizei financiare din 2007 și de provocările viitoare, sugerează un risc crescut de turbulențe sociale și economice la nivel mondial, inclusiv riscuri climatice și inegalități accentuate. Chiar dacă am reușit să depășim criza actuală fără a aborda vulnerabilitățile structurale, capacitatea României de a reacționa la viitoare crize va fi semnificativ mai redusă, afectând competitivitatea și atractivitatea pentru investitori.
În ceea ce privește balanța externă, România trebuie să prioritizeze acțiuni pentru a reduce dependența de importuri și a stimula exporturile. Recent, s-au făcut progrese semnificative în sectorul agricol și în industria alimentară, unde un grup multidisciplinar a elaborat un set de măsuri pentru a reduce deficitul comercial cu produse agroalimentare.
Acest demers reprezintă un exemplu pozitiv de colaborare între stat și sectorul privat, având loc într-un moment favorabil pentru mobilizarea resurselor naționale și europene în aceste domenii strategice. La grupul de lucru au participat reprezentanți ai Guvernului, BNR, autorităților de resort și asociațiilor din industria alimentară.
Analiza realizată de grupul de lucru subliniază necesitatea unei atenții sporite din partea autorităților și a asociațiilor de profil pentru a aborda deficiențele din sectorul agroalimentar. Printre motivele acestei necesități se numără ponderea semnificativă a sectorului primar în PIB-ul României, cheltuielile mari cu alimentele în consumul total și deficiențele structurale persistente.
Deși România beneficiază de condiții favorabile pentru agricultură, productivitatea este scăzută comparativ cu alte țări europene, iar diversificarea culturilor este insuficientă. De exemplu, în 2019, cerealele reprezentau 26,1% din producția agricolă totală, ceea ce ilustrează o orientare spre produse cu valoare adăugată redusă. În contrast, importăm o gamă variată de produse alimentare procesate, ceea ce contribuie la un deficit comercial semnificativ.
În perioada 2013-2019, deficitele comerciale pentru carne, legume și fructe s-au majorat considerabil, ceea ce subliniază necesitatea unor măsuri corective. Eforturile grupului de lucru au dus la identificarea a zece măsuri, dintre care opt sunt de competența Guvernului și două de competența BNR, toate având la bază o analiză detaliată a situației actuale.
Pentru implementarea acestor măsuri, Guvernul și BNR trebuie să informeze CNSM despre progresele realizate, iar CNSM va elabora analize periodice privind implementarea recomandărilor. Măsurile propuse au termene de adoptare de 1-3 ani, ceea ce este oportun în contextul facilităților europene de sprijin financiar.
Printre măsurile calitative se numără revizuirea mecanismelor de certificare, îmbunătățirea legislației și promovarea produselor agroalimentare. Este esențial ca sprijinul oferit de autorități să fie direcționat către firmele care contribuie la dezvoltarea lanțurilor alimentare și la inovație.
Pe lângă cele zece măsuri principale, grupul de experți a identificat peste 45 de măsuri suplimentare, care vizează reforme structurale și stimularea exporturilor. Deși aceste propuneri nu au același caracter instituțional, implementarea lor ar aduce beneficii economiei.
Valoarea acestor acțiuni provine din colaborarea între instituții și sectorul privat, ceea ce sugerează un angajament comun pentru implementarea eficientă a propunerilor. Succesul acestor inițiative este crucial în contextul provocărilor globale actuale, având potențialul de a reduce vulnerabilitățile structurale și de a contribui la dezvoltarea economică sustenabilă a României.
