Leonardo Badea (BNR): Trebuie găsită calea de ieşire constructivă din criză
„Ne confruntăm cu o criză distinctă, dar pe parcursul dezvoltării sale în lunile și trimestrele următoare, există șanse considerabile să prezinte trăsături și mecanisme similare altor crize de amploare din trecut,” afirmă Leonardo Badea, viceguvernator al BNR, într-un interviu pentru Piața Financiară.
O PERSPECTIVĂ ASUPRA CRIZEI ACTUALE
Dacă ne referim la criza pandemică actuală, putem întreba: „Este aceasta cu adevărat diferită?” Ce asemănări și diferențe putem observa între criza de acum și cea din 2008-2009? Ar fi fost util să fim mai atenți la lecțiile oferite de crizele anterioare?
Această întrebare este cu siguranță provocatoare, mai ales pentru economiștii care au urmărit și participat la discuțiile din ultimele decenii despre cauzele și soluțiile crizelor economice. Recent, Kenneth Rogoff a recunoscut că ne confruntăm cu o situație fără precedent, pentru care „găsirea unei paralele istorice este extrem de dificilă.”
Deși majoritatea dintre noi poate fi de acord că „de data aceasta e altfel”, este esențial să nu ne limităm la o simplă etichetare. Este crucial să analizăm în detaliu specificitățile acestei crize, care se deosebesc de cele ale altor crize anterioare prin cauzele și manifestările inițiale, prin închiderea rapidă a activităților economice, prăbușirea bruscă a cererii și ofertei pentru diverse produse și servicii, precum și complexitatea impactului crizei de sănătate asupra economiei și societății moderne.
O CRIZĂ DE ÎNCREDERE
Pe lângă aceste diferențe, există și similitudini cu crizele anterioare, care, dacă sunt înțelese corect, ne-ar putea ajuta să dezvoltăm soluții eficiente și să ne protejăm de efectele viitoare. De exemplu, ne confruntăm cu o criză de încredere atât în rândul consumatorilor, cât și al mediului de afaceri, afectând simultan cererea și oferta. Această componentă a fost prezentă în toate crizele economice anterioare, iar înțelegerea ei ar putea fi benefică.
Unele instrumente pentru restabilirea încrederii sunt specifice crizelor sanitare, dar altele sunt universale, legate de natura umană și reacțiile individuale în fața amenințărilor la adresa bunăstării personale și comunității. Aceste aspecte ar trebui să fie studiate mai atent, având în vedere lecțiile din crizele anterioare.
De asemenea, este probabil ca sectorul financiar să fie afectat pe parcursul acestei crize, deși nu imediat. Aceasta ne oferă timp să ne pregătim, să învățăm din crizele anterioare și să implementăm măsurile necesare pentru a atenua impactul, având în vedere că sectorul financiar de astăzi este mai bine pregătit decât în trecut.
OPORTUNITĂȚI DE ÎMBUNĂTĂȚIRE
Există o oportunitate de a ieși din această criză mai puternici, atât ca societate, cât și ca economie. Este esențial să nu ne limităm la restabilirea normalității anterioare, ci să ne imaginăm și să construim o economie mai rezistentă la șocuri. Această viziune este realizabilă, iar dezbaterea ideilor a început deja. Este necesar ca aceste idei să fie promovate, iar instituțiile statului și sectorul privat să colaboreze pentru a testa și implementa concluziile valoroase.
Propunerile pentru o dezvoltare sustenabilă au fost deja discutate, atât la nivel global, cât și specific pentru România. Acestea includ îmbunătățirea lanțurilor de aprovizionare, consolidarea sistemelor de sănătate publică și promovarea muncii la distanță. În România, este important să stimulăm domeniile în care avem avantaje competitive, inclusiv în tehnologie și agricultură, și să investim în modernizare și digitalizare în toate sectoarele.
NEVOIA DE SPAȚIU FISCAL
Fiind o criză economică, soluțiile trebuie să se concentreze pe stimularea economiei. Susțin ideile neo-keynesiene, care subliniază importanța programelor guvernamentale bine calibrate pentru a atenua inegalitățile sociale. Politica fiscală joacă un rol crucial în această perioadă, iar politica monetară poate sprijini, pe termen scurt, echilibrul economic.
Pentru a implementa stimulente fiscale, este necesar un spațiu fiscal adecvat, iar România se confruntă cu provocări în acest sens. Deși măsurile de stimulare pot fi finanțate prin datorie, aceasta poate crea vulnerabilități pe termen lung. Eficiența utilizării resurselor devine, astfel, esențială.
TRANSFORMAREA CRIZEI ÎN OPORTUNITĂȚI
Când discutăm despre costurile crizei, este important să nu ne concentrăm doar pe aspectele economice, cum ar fi PIB-ul sau falimentele. Efectele crizei sunt resimțite profund de populație, iar generația actuală se confruntă cu a treia criză majoră în 15 ani. Aceste crize au un impact semnificativ asupra aspirațiilor și planurilor de viitor ale tinerilor.
Crizele afectează viața umană la nivel personal, familial și comunitar. Este esențial să ne concentrăm pe soluții care să răspundă nevoilor oamenilor, nu doar pe statistici. Deși piețele libere sunt importante, este necesar să compensăm ineficiențele prin programe de stabilitate macroeconomică.
NOILE ALEGERI ECONOMICE ȘI SOCIALE
Crizele pot genera noi alegeri economice și sociale, având potențialul de a schimba traiectoria unei economii. De exemplu, criza actuală a accelerat digitalizarea în multe domenii, ceea ce ar putea fi un model pentru alte inițiative, cum ar fi reducerea poluării și eficientizarea transportului.
IMPACTUL ASUPRA SISTEMELOR FINANCIARE
Impactul crizei asupra sistemului financiar poate fi analizat din două perspective: modelul de afaceri și soliditatea sistemului. Deși există riscuri, evaluările actuale sugerează că sistemul bancar românesc este bine pregătit pentru a face față provocărilor.
În concluzie, criza actuală oferă atât provocări, cât și oportunități. Este esențial să ne adaptăm rapid și să ne concentrăm pe soluții care să sprijine o recuperare economică robustă și inclusivă.
Autoritatea Națională, în calitate de organism de reglementare, împreună cu Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială, monitorizează constant evoluțiile economice și este pregătită să utilizeze toate instrumentele disponibile pentru a asigura stabilitatea financiară. Deși analizăm aceste aspecte cu maximă seriozitate, concluziile noastre sugerează că sistemul bancar funcționează adecvat, iar amenințările identificate pentru viitor sunt gestionabile, așa cum este detaliat în cel mai recent Raport de stabilitate publicat în luna iunie.
Impactul Pandemiei asupra Sectorului Bancar
În ceea ce privește modelul de afaceri al băncilor, este evident că întregul ecosistem bancar și interacțiunile consumatorilor cu instituțiile financiare au fost profund afectate de pandemia COVID-19. În viitor, vom privi această perioadă ca pe un moment de cotitură între era pre-pandemică și noua normalitate care se va contura în perioada post-COVID.
Pandemia a accelerat tranziția către un stil de viață digitalizat din multe perspective. Majoritatea băncilor din România au adoptat rapid noile tehnologii, dar există riscul ca unele să le utilizeze excesiv, fără a fi complet pregătite, având în vedere necesitatea de a îmbunătăți eficiența operațională. Totuși, băncile nu ar trebui să renunțe complet la prezența fizică; un model hibrid de interacțiune online și offline pare a fi cea mai viabilă soluție.
Digitalizarea ca Motor de Inovație
Pandemia a accelerat inițiativele de digitalizare în sectorul bancar. Spre deosebire de recesiunea din 2008, care a impulsionat inovația în tehnologia financiară, actuala criză se concentrează pe transformarea modelului operațional, nu doar pe dezvoltarea de produse noi. Băncile pot învăța din digitalizarea altor sectoare, precum producția și comerțul cu amănuntul. Observăm, de asemenea, o creștere a inovațiilor tehnologice, inclusiv asistenți virtuali, realitate augmentată și interacțiuni video sigure.
În noua normalitate, consumatorii vor fi mai selectivi în modul în care își petrec timpul interacționând cu băncile. Sucursalele, care au devenit o destinație cu prioritate scăzută, vor avea dificultăți în a atrage clienți. Totuși, rețeaua de sucursale rămâne esențială, având o valoare culturală și istorică pentru comunități, și este crucială pentru segmentele de populație care depind de numerar, cum ar fi micile afaceri.
Pentru a menține relevanța sucursalelor, băncile trebuie să se adapteze, concentrându-se pe interacțiuni fizice de înaltă valoare care să completeze serviciile digitale. Tehnologiile digitale ar trebui să îmbunătățească experiențele fizice, făcând serviciile mai rapide și mai accesibile.
Provocările Stimulării Economice
Care este viziunea dumneavoastră asupra redresării economiei României după criză? Vor reuși să fie implementate schimbările necesare pentru a orienta economia spre profitabilitate și dezvoltare sustenabilă?
În următorii 2-3 ani, stimularea dezvoltării economice va fi o provocare, având în vedere ajustările necesare ale dezechilibrelor macroeconomice amplificate de criza actuală. Resursele vor trebui gestionate cu atenție, iar cheltuielile să fie eficiente în domeniile prioritare. Este esențială o regândire a structurii veniturilor și cheltuielilor bugetare, similară cu modelele adoptate de alte state europene.
Programele de macrostabilizare trebuie să includă măsuri decisive pentru îmbunătățirea poziției externe. Vor fi necesare eforturi susținute din partea instituțiilor, sectorului privat, clasei politice și societății civile. Un program realist, acceptat de toate părțile, ar putea fi construit pe baza unui mecanism similar cu cel utilizat pentru Planul Național de adoptare a monedei euro, dar cu o implementare mai rapidă și riguroasă.
Strategia Națională pentru Dezvoltare
România are nevoie de o strategie de dezvoltare pe termen lung, acceptată de toți. Care ar trebui să fie pilonii acesteia?
Strategia ar trebui să fie elaborată colaborativ, implicând lideri din diverse comunități sociale și economice, similar cu procesul de redactare a Planului Național pentru adoptarea monedei euro. Aceasta ar trebui să fie adaptată la schimbările recente și extinsă pentru a aborda toate nevoile de dezvoltare economică și socială ale României.
Consider că cele trei priorități esențiale ale acestei strategii sunt: (I) modernizarea României în conformitate cu specificul național, (II) integrarea în spațiul economic și social european, și (III) stimularea domeniilor strategice pentru viitorul țării, în care România poate dezvolta avantaje competitive internaționale.
Fiecare prioritate trebuie detaliată cu obiective strategice și calendare de acțiune. Există multe idei valoroase care au fost discutate public, atât recent cât și înainte de criză, și care trebuie integrate în strategia națională. De asemenea, este necesară o reformă a cadrului legislativ, a sistemului educațional și a celui medical pentru a susține dezvoltarea economică.
România dispune de avantaje competitive, cum ar fi o infrastructură modernă de telecomunicații și o populație deschisă la adoptarea noilor tehnologii. Este esențial să valorificăm aceste avantaje pentru a asigura un viitor prosper.
Potențialul agricol al României este un alt avantaj semnificativ. Agricultura, deși dependentă de condițiile climatice, poate beneficia de pe urma noilor tehnologii și a programelor de investiții. România are toate condițiile pentru a deveni un centru regional de producție alimentară, asigurând astfel siguranța alimentară și îmbunătățind structura exporturilor.
Poziționarea strategică a României pe rutele comerciale este un alt avantaj care ar trebui valorificat. Dezvoltarea ca centru regional de comerț și logistică este un obiectiv important, având în vedere că infrastructura fizică poate aduce beneficii în toate domeniile economice.
Provocarea Supraestimării Tehnologiei
Ce viziune aveți pentru România peste 30 de ani?
Prognozele pe termen lung sunt întotdeauna provocatoare, dar adesea oamenii tind să supraestimeze viteza avansului tehnologic. Dacă ne uităm înapoi, vedem transformări profunde, dar evoluția socială a fost mai graduală decât estimările optimiste. Comparând România din 1990 cu cea de astăzi, observăm progrese, dar stilul de viață nu s-a schimbat dramatic.
Este esențial să continuăm eforturile de dezvoltare economică în domeniile strategice. Aceasta va aduce prosperitate, care, gestionată prin politici fiscale inteligente, va asigura un progres social. Imaginându-ne viitorul, sper că viața copiilor noștri va fi mai bună, dar nu fundamental diferită. Progresul tehnologic le va permite să aibă un standard de viață mai ridicat, cu acces facil la educație și servicii de sănătate îmbunătățite.
Este crucial să combatem inegalitățile și să promovăm echitatea socială. Tehnologiile moderne vor contribui la creșterea siguranței, dar trebuie să fie susținute de o legislație eficientă. Statul trebuie să își respecte angajamentele sociale, iar impozitele vor fi probabil mai mari și diferențiate în funcție de venituri.
România viitorului ar trebui să fie mai echilibrată social și mai competitivă economic, având un atașament puternic față de valorile culturale europene.
Importanța Ancorării în Construcția Europeană
În trecut, am susținut că România trebuie să rămână ancorată în construcția europeană, chiar și în fața imperfecțiunilor acesteia. Evenimentele recente au demonstrat că această alegere a fost înțeleaptă. Cred că în următorii 30 de ani, România va continua să contribuie ca partener egal la consolidarea Uniunii Europene și a valorilor sale universale, iar adoptarea monedei euro va întări această ancorare.
Economia și sistemul financiar se vor transforma rapid, iar unele instrumente financiare de care nici nu ne gândim astăzi vor deveni uzuale. Intermedierea financiară va rămâne un pilon al economiei, deși formele sale vor evolua. Este important să ne concentrăm pe scenarii pozitive și să prevenim alternativele mai puțin favorabile.
Criza actuală poate fi o oportunitate de a reconstrui și de a crea un viitor mai bun. Este esențial să ne concentrăm pe fundamentele economiei moderne și să abordăm provocările sociale și ecologice. Aceasta este o oportunitate de a construi o economie mai echitabilă și mai sustenabilă.
Colaborarea Europeană în Fața Crizei
Care este opinia dumneavoastră despre reacția Uniunii Europene la această criză? Cum poate România beneficia de fondurile europene?
Răspunsul Uniunii Europene la criza COVID-19 a demonstrat solidaritate și coeziune. Sprijinul acordat României, sub formă de granturi și împrumuturi avantajoase, este considerabil. Este normal să existe condiționalități, având în vedere că aceste fonduri provin din contribuțiile altor state membre. Este esențial ca aceste resurse să fie utilizate eficient pentru a atinge scopuri comune.
Fondurile europene ar trebui să completeze programele naționale, iar utilizarea lor în proiecte fezabile este crucială. Este important să ne organizăm eficient pentru a maximiza impactul acestor resurse. De asemenea, trebuie să abordăm provocările administrative și să reducem birocrația, care reprezintă un obstacol în utilizarea eficientă a fondurilor.
În final, este o chestiune de abordare constructivă. Trebuie să ne concentrăm pe fructificarea oportunităților și pe dezvoltarea unor proiecte care să aducă beneficii reale comunității.
Într-o lume plină de oportunități și suport, este esențial să ne folosim creativitatea și inteligența pentru a ne atinge obiectivele viitoare. Nu ar trebui să ne lăsăm descurajați de obstacolele întâlnite, indiferent de cât de justificate ar părea acestea. Henry Coandă, un renumit inventator român, observa că „multe persoane din societatea contemporană sunt asemănătoare cu barcagii: depun eforturi, dar privesc înapoi, nu înainte.”
Această reflecție subliniază importanța orientării către viitor și a adoptării unei mentalități proactive. În loc să ne concentrăm pe dificultăți, ar trebui să ne îndreptăm atenția spre soluții și inovații care ne pot propulsa înainte. De exemplu, în contextul actual, companiile care investesc în tehnologie și dezvoltare sustenabilă au șanse mai mari de succes pe termen lung.
Astfel, este crucial să ne adaptăm și să ne reinventăm constant, având în vedere că mediul înconjurător se schimbă rapid. Această adaptabilitate nu doar că ne ajută să depășim provocările, dar ne și pregătește pentru oportunitățile viitoare.
