Liderii economici avertizează – lumea în fața celei mai mari crize energetice din istorie
Războiul din Orientul Mijlociu și blocarea Strâmtorii Ormuz au devenit principala îngrijorare a liderilor economici mondiali. Reuniți la Washington pentru întâlnirile de primăvară ale FMI și Băncii Mondiale, peste 30 de bancheri centrali, miniștri și oficiali se tem de un conflict prelungit, de revenirea inflației și de o posibilă criză energetică globală, arată o analiză CNBC.
Stagflația, riscul cel mai invocat
Oficialii nu se mai întreabă dacă războiul are impact economic, ci cât de mare va deveni acesta. Durata conflictului este considerată variabila cheie, iar teama de stagflație, combinația dintre inflație mare și creștere economică slabă, domină discuțiile.
Combinația toxică este acum un scenariu central.
Pierre Gramegna, directorul general al Mecanismului European de Stabilitate, a rezumat direct starea de spirit: „Uitați-vă la inflație în ultimele luni. Uitați-vă la ce se întâmplă la benzinării în întreaga lume. Impactul este clar.” El avertizează că, dacă războiul se prelungește și Strâmtoarea Ormuz este blocată, inflația ar putea crește cu peste 1% sau 1,5% anul acesta. Într-un scenariu mai grav, saltul ar putea atinge 2,5%, suficient pentru a arunca economia globală într-o zonă periculoasă.
Și alți lideri împărtășesc aceste temeri. Guvernatorul Băncii Franței, François Villeroy de Galhau, a avertizat că decidenții „nu pot paria doar pe cel mai favorabil scenariu”.
Strâmtoarea Ormuz, vulnerabilitatea centrală
Securitatea energetică a redevenit un risc sistemic. Ministrul grec de Finanțe, Kyriakos Pierrakakis, a avertizat că lumea s-ar putea afla în fața „celei mai mari crize energetice din istorie”. El a explicat că prin Strâmtoarea Ormuz nu trec doar petrol și gaze, ci și o parte uriașă din fluxurile mondiale de îngrășăminte, sulf, heliu și produse petrochimice. Un blocaj ar lovi astfel nu doar carburanții, ci și agricultura, industria și transporturile la nivel global.
Mai exact, ministrul de Finanțe al Noii Zeelande, Nicola Willis, a descris un scenariu extrem în care petrolul blocat în Orientul Mijlociu nu mai ajunge la rafinăriile din Asia de Sud-Est. Asta ar putea duce la o penurie de combustibili în mai multe părți ale lumii. În replică, ministrul francez de Finanțe, Roland Lescure, a spus că lecția momentului este că Europa trebuie să accelereze investițiile în electricitate, energie nucleară și regenerabile pentru a deveni mai rezistentă.
Băncile centrale navighează prin „ceață”
Poate cea mai directă concluzie este că factorii de decizie nu știu încă cum să reacționeze fără să greșească. Tonul general este de prudență extremă, iar mai mulți oficiali au descris contextul actual folosind aceleași cuvinte: ceață și opacitate.
„Este absolut imposibil de prezis ce se va întâmpla”, a spus ministrul suedez de Finanțe, Elisabeth Svantesson.
Olli Rehn, guvernatorul Băncii Finlandei și membru în Consiliul guvernatorilor BCE, a afirmat că perspectiva este „foarte încețoșată”. La rândul său, Joachim Nagel, președintele Bundesbank, a descris situația ca fiind „foarte opacă”. Din acest motiv, băncile centrale nu vor să se grăbească și au transmis că orice decizie privind dobânzile va fi luată „de la o ședință la alta”, în funcție de evoluția războiului și de starea rutelor maritime.
Piețele financiare, un calm înșelător
O observație surprinzătoare este că piețele financiare au rămas relativ rezistente. Acțiunile americane au atins noi maxime, iar turbulențele nu s-au transformat într-o panică generalizată. Verena Ross, șefa autorității europene de reglementare ESMA, a confirmat că piețele au funcționat până acum „în mod ordonat”.
Însă unii oficiali cred că această lipsă de reacție este înșelătoare. Martins Kazaks, șeful băncii centrale a Letoniei, a remarcat că piețele par să fi revenit aproape la nivelurile de dinaintea războiului. El a avertizat însă că adevăratul impact asupra economiei reale s-ar putea vedea abia mai târziu, când întârzierile maritime vor începe să lovească livrările de energie și de materii prime.
