Vânzarea acțiunilor la Hidroelectrica și Romgaz riscă pierderea controlului strategic

Discuțiile despre vânzarea unor noi pachete de acțiuni la companiile strategice ale României ascund riscuri majore pentru securitatea economică a țării. Profesorul universitar Cristian Socol avertizează că o astfel de mișcare ar duce la pierderea controlului statului și, contrar așteptărilor, nu ar ajuta la reducerea deficitului bugetar.

Dimpotrivă, pe termen lung l-ar putea chiar adânci.

Analiza arată că banii obținuți din listări nu intră în bugetul de stat, ci într-un cont separat de privatizări, deci nu influențează direct deficitul. Mai mult, România dispune deja de un buffer suficient în Trezorerie, care acoperă necesarul de finanțare pentru patru luni, conform recomandărilor FMI. Socol descrie operațiunea drept „un fel de vânzare a argintăriei din casă, a perlelor României – cele mai profitabile companii – la solduri”, pentru că statul ar pierde dividendele viitoare.

RecomandăriParlamentul interzice vânzarea acțiunilor statului la companii naționale până în 2027.

Companii superprofitabile, vândute pe nimic

Societățile vizate sunt extrem de profitabile. Hidroelectrica a înregistrat în 2025 venituri de 9,6 miliarde de lei și un profit net de 3,37 miliarde de lei. Romgaz a raportat venituri de 8,7 miliarde de lei și un profit net de 3,34 miliarde de lei, în timp ce Transgaz a avut un profit net de 0,9 miliarde de lei, de 2,2 ori mai mare decât în anul precedent. Și CEC Bank a obținut un profit de 0,3 miliarde de lei doar în primul semestru din 2025.

Potrivit Consiliului Fiscal, Hidroelectrica, Romgaz și Transgaz se află în topul celor mai profitabile companii de stat.

Or, o astfel de vânzare nu este nici măcar o obligație asumată prin PNRR. Singurele companii menționate în discuțiile cu Bruxelles pentru restructurare sunt Tipografica CFR, Telecomunicaţii CFR și ELCEN, societăți care nu au anvergură națională și nu sunt considerate strategice.

RecomandăriGrindeanu anunță o lege care blochează pe 2 ani vânzarea acțiunilor la stat

Pragul de două treimi, miza controlului absolut

Miza reală este păstrarea controlului decizional. Listarea suplimentară a 15% din acțiunile Hidroelectrica ar face ca statul să scadă sub Pragul de două treimi (66,6%) din acțiuni. Acest prag este necesar, conform Legii 31/1990, pentru a lua decizii strategice în adunarea generală extraordinară.

Fără această majoritate calificată, statul nu ar mai putea modifica unilateral actul constitutiv, nu ar mai putea decide singur fuziunea sau divizarea societății și nici nu ar mai putea aproba majorări de capital. Practic, acționarii minoritari ar putea bloca prin veto decizii strategice.

În alte cazuri, riscul este și mai mare. La Salrom, unde statul deține acum 51%, s-ar pierde majoritatea simplă. La Transgaz, vânzarea unui pachet de doar 8-9% ar coborî si participația statului sub 50%.

RecomandăriStatul român vrea să cumpere firma de asigurări Asito Kapital care asigură Hidroelectrica, Romgaz și lucrările altor giganți din energie

O mișcare contrară Strategiei Naționale de Apărare

Cristian Socol atrage atenția că toate aceste companii activează în sectoare definite ca fiind critice în Strategia Națională de Apărare a României 2025-2030, adoptată acum doar câteva luni. Energia este considerată un instrument de putere geopolitică, iar Portul Constanța și CEC Bank fac parte din infrastructura critică, respectiv din sistemul financiar strategic. Romarm, o altă companie vizată, este parte din industria de apărare.

Din acest motiv, orice propunere de listare ar fi trebuit să primească în prealabil avizul CSAT și al Consiliului Național pentru Studierea Măsurilor de Securitate.

Europa naționalizează, România merge pe contrasens

Demersul autorităților de la București pare să meargă în direcția opusă tendințelor europene. După pandemie, majoritatea statelor de pe continent au adoptat măsuri pentru a proteja companiile din sectoarele critice și pentru a-și consolida controlul asupra acestora.

Franța, de exemplu, a decis să renaționalizeze complet gigantul energetic EDF și păstrează drepturi speciale în companii precum Airbus. Germania a naționalizat temporar Uniper, iar Italia folosește sistemul „golden power” pentru a bloca preluări ostile.

Și Polonia a readus sub control public infrastructura critică, precum compania feroviară PKP Energetyka, privatizată în 2015 și răscumpărată de stat în 2023. În același timp, Ungaria și-a consolidat prezența statului în sistemul bancar și a creat holdinguri naționale în transport și apărare.