Inflația la alimente de 7,6% prăbușește puterea de cumpărare a pensiilor

România a început anul 2026 cu cea mai mare rată a inflației la alimente din Uniunea Europeană, de 7,6%, conform datelor publicate de Eurostat. În același timp, puterea de cumpărare a pensiei medii s-a prăbușit, înregistrând o scădere de aproximativ 8% față de anul precedent, arată statisticile INS și ale Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP).

Această combinație de factori plasează România într-o poziție extrem de nefavorabilă la nivel european.

Datele oficiale arată o presiune tot mai mare asupra gospodăriilor cu venituri fixe, în special asupra pensionarilor. În ianuarie 2026, scumpirile la produsele alimentare au fost de peste trei ori mai mari decât media Uniunii Europene, care s-a situat la aproximativ 2,5%. Mai mult, în timp ce în alte state membre prețurile au stagnat sau chiar au scăzut, în România tendința de creștere s-a menținut constantă și chiar s-a accelerat.

RecomandăriPensionarii cu 5.000 lei pierd 200 lei pe lună în 2026. Inflația de 4% le scade puterea de cumpărare

România, campioana UE la scumpiri alimentare

Evoluția lunară a prețurilor la alimente indică o problemă persistentă, nu un șoc temporar. Dacă în prima parte a anului 2025 creșterile anuale se situau în jurul valorilor de 5-6%, în a doua jumătate a anului acestea au explodat, ajungând la aproape 9%. Nivelurile ridicate s-au menținut și la începutul lui 2026, afectând direct costul coșului zilnic de consum.

Această situație este cu atât mai gravă cu cât încrederea în economie a scăzut puternic în a doua parte a anului 2025.

Impactul este resimțit direct de către toți cetățenii, dar mai ales de cei cu venituri fixe, care văd cum banii lor valorează tot mai puțin de la o lună la alta. Scumpirile continue la pâine, lactate, carne și legume erodează rapid bugetele familiale, forțând multe persoane să facă alegeri dificile la cumpărături.

RecomandăriBNR, inflația și scăderea puterii de cumpărare. Prețurile frânate de restrângerea consumului

Efectul direct: pensiile nu mai țin pasul cu prețurile

Paralel cu explozia prețurilor, datele privind dinamica puterii de cumpărare a pensiei medii arată o deteriorare la fel de rapidă. Deși pensiile au înregistrat creșteri nominale în cursul anului 2024, efectul acestora a fost complet anulat de inflația galopantă.

Începând din a doua jumătate a anului 2025, indicatorul puterii de cumpărare a intrat în teritoriu negativ.

Mai exact, scăderea a ajuns la valori de aproximativ -8% spre finalul anului trecut și începutul lui 2026. Un astfel de nivel este comparabil cu episoadele de corecție economică severă din ultimele două decenii. Pentru pensionari, această cifră se traduce printr-o viață mai grea, în contextul în care alimentele și medicamentele au o pondere foarte mare în cheltuielile lor lunare.

RecomandăriPuterea de cumpărare s-a prăbușit cu 7,4% sub Planul Bolojan

Specialiștii atrag atenția că, în absența unor ajustări care să țină cont de rata reală a inflației, presiunea asupra nivelului de trai al persoanelor vulnerabile va continua să crească.

Contextul politic și economic

Aceste evoluții economice negative au loc în contextul în care guvernul condus de premierul Ilie Bolojan a promovat politici de consolidare fiscală și de control strict al cheltuielilor bugetare. Datele arată că, pe lângă inflație și scăderea puterii de cumpărare, consumul s-a contractat, iar investițiile de la buget au scăzut cu un procent uriaș, de 55%.

Or, această combinație de factori pune o frână serioasă economiei și ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea nivelului de trai pe termen scurt. Statisticile oficiale indică o problemă dublă cu impact direct asupra populației: creșteri accelerate ale prețurilor la bunurile de bază și o reducere semnificativă a valorii reale a veniturilor fixe, precum pensiile.