Economia s-a prăbușit cu 1,9% iar încrederea a plonjat sub Guvernul Bolojan
Încrederea în economia României s-a prăbușit în a doua parte a anului 2025, în paralel cu o contracție economică puternică. Indicatorul de încredere a ajuns în martie 2026 la doar 92 de puncte, iar Produsul Intern Brut a înregistrat o scădere de 1,9% în ultimul trimestru al anului trecut, sub mandatul premierului Ilie Bolojan.
Datele Eurostat arată o deteriorare rapidă a perspectivelor economice.
De la optimism la pragul recesiunii în mai puțin de un an
Indicatorul de încredere economică ESI, care măsoară percepția managerilor și consumatorilor, a fost pe un trend pozitiv pentru o lungă perioadă. Potrivit Eurostat, acesta s-a menținut peste pragul de 100 de puncte, considerat un semnal de sănătate economică, din iunie 2023 și până în aprilie 2025. Un indice peste 100 de puncte indică un optimism generalizat, care se traduce de obicei prin investiții și consum în creștere.
Vârful de optimism a fost atins în octombrie 2024, chiar înainte de alegerile prezidențiale. Anularea scrutinului a avut însă un impact imediat, iar în ianuarie 2025 indicatorul a coborât la 99,7 puncte, sub pragul psihologic. Chiar dacă și-a revenit pentru scurt timp în lunile următoare, tendința de fond era deja una de fragilizare.
Punctul de cotitură a venit în a doua parte a anului 2025. După noile alegeri prezidențiale din mai, când indicele era la 99,3 puncte, și mai ales după măsurile fiscal-bugetare adoptate de Guvernul Bolojan în iulie pentru reducerea deficitului, încrederea a intrat pe o pantă descendentă abruptă. În ultimele 10 luni, indicatorul s-a situat constant sub 95 de puncte, iar ultimele date, pentru martie 2026, arată o valoare de doar 92 de puncte, mult sub pragul de alertă pentru recesiune.
Creștere de top în UE sub Ciolacu, cădere abruptă sub Bolojan
Deteriorarea încrederii s-a reflectat direct și brutal în performanța economică a țării. Datele Eurostat arată o inversare de 180 de grade a situației în decurs de doar șase luni, comparând mandatele celor doi premieri din 2025.
În trimestrul al doilea din 2025, în timpul mandatului lui Marcel Ciolacu, România înregistra o creștere economică trimestrială de 1%. Performanța plasa țara pe locul trei în Uniunea Europeană la acest capitol, fiind depășită doar de Malta și Danemarca. Mai mult, economia românească creștea mai repede decât motoarele UE, precum Germania, Franța sau Spania.
Situația s-a schimbat complet după șase luni de guvernare Bolojan.
Or, în trimestrul patru din 2025, România a ajuns la polul opus. Economia s-a contractat cu 1,9%, înregistrând a doua cea mai mare scădere din întreaga Uniune Europeană. Doar Irlanda, cu o scădere de 3,8%, a avut o performanță mai slabă, în timp ce țări ca Luxembourg și Estonia au avut scăderi mult mai temperate, de doar -0,1%.
Această inversare rapidă sugerează o sensibilitate ridicată a economiei la măsurile de politică fiscală. Scăderea încrederii este direct corelată cu reducerea consumului populației și cu incertitudinile din mediul de afaceri, factori care frânează direct creșterea economică.
Tabloul este completat de perspectivele venite din partea instituțiilor financiare internaționale. Atât Fondul Monetar Internațional, cât și Banca Mondială și-au revizuit recent în jos estimările privind evoluția economiei României pentru acest an.
