BNR, inflația și scăderea puterii de cumpărare. Prețurile frânate de restrângerea consumului
Traiectoria descendentă a inflației s-a inversat abrupt în luna martie, pe fondul șocurilor externe de pe piața petrolului. Dincolo de cifrele macroeconomice, nota de plată este achitată direct de cetățeni prin scăderea puterii de cumpărare și restrângerea consumului.
Aici mecanismul administrativ și financiar este cinic, dar eficient. Scăderea vânzărilor din comerțul cu amănuntul și deprecierea salariilor în termeni reali acționează ca o frână brutală pentru creșterea prețurilor. românii cumpără mai puțin, iar această restrângere forțată a cererii ajută Banca Națională să țină inflația sub control. Dar cât timp poate fi susținută această ajustare pe umerii contribuabililor?
Șocul extern și inflația Ormuz
După primele două luni în care graficele indicau o temperare a prețurilor, situația s-a schimbat radical. tensiunile din Orientul Mijlociu au generat ceea ce specialiștii europeni numesc inflația Ormuz. Iar efectele s-au propagat instantaneu în costurile energiei, ale produselor chimice și ale materiilor prime.
„A crescut foarte mult prețul îngrășămintelor.” – Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR
O analiză recentă publicată de Mediafax detaliază modul în care această creștere abruptă a prețului țițeiului a anulat eforturile anterioare de stabilizare. Șocul s-a transmis rapid către piețele esențiale pentru economia românească, afectând direct costurile de producție.
RecomandariDaniel Băluță anunță ajutoare de 200 lei după scăderea puterii de cumpărare cu 30%Ce înseamnă concret pentru salarii
E drept că inflația de bază a continuat să decelereze.
RecomandariEconomistul Mircea Coșea: „Inflația pentru produsele de bază e de 30%. Majorarea pensiilor cu 10% nu rezolvă problema puterii de cumpărare”.Cifrele vorbesc de la sine.
Numai că explicația din spatele acestui fenomen macroeconomic vine cu un cost social uriaș. Guvernatorul a recunoscut deschis că evoluția costurilor salariale este favorabilă doar luptei cu prețurile. Pentru populație, realitatea de la raft arată cu totul altfel.
„salariile se deteriorează în termeni reali, dar ne ajută în lupta cu inflația. Să vedem cum putem să o calibrăm mai bine ca să fie și suportabilă social.” – Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR
Companiile private au fost forțate să își optimizeze cheltuielile de personal pe fondul slăbirii activității economice. Această ajustare fiscală severă a condus la o deviație a produsului intern brut descrisă drept puternic negativă. Până la urmă, statul nu poate finanța simultan o corecție bugetară și o creștere economică bazată pe consum, cele două direcții fiind complet antagonice.
RecomandariInflația la alimente de 7,6% prăbușește puterea de cumpărare a pensiilorInvestițiile rămân singura soluție
Și totuși, ecuația este departe de a fi rezolvată. Există o avalanșă de vești relativ bune, așa cum s-a întâmplat și cu reducerea deficitului comercial în a doua parte a anului 2025. Soldul contului curent s-a diminuat parțial pe fondul unui an agricol favorabil. Iar speranțele instituției se îndreaptă acum către un 2026 la fel de productiv în agricultură.
Totul depinde însă de finanțarea din surse externe și de absorbția fondurilor alocate pentru investiții, care reprezintă singura cale pentru o creștere neinflaționistă. Decizia finală privind viitoarea arhitectură bugetară aparține următorului guvern. Până la clarificarea deciziilor politice, implementarea noilor măsuri de sprijin economic rămâne blocată în așteptarea unor garanții de stabilitate administrativă.
