Marea Britanie anunță confiscarea a 544 de petroliere fantomă ale Rusiei
Marea Britanie a decis să lovească direct în finanțele Kremlinului. Premierul britanic Keir Starmer a anunțat un plan de a confisca cele 544 de petroliere din „flota fantomă” a Rusiei care tranzitează apele britanice, o mișcare menită să sufoce veniturile ilegale ale Moscovei. Anunțul a fost făcut pe 26 martie, chiar înaintea unui summit la Helsinki.
O lovitură directă pentru Putin
Decizia Londrei vine într-un moment delicat, în timp ce SUA au ridicat temporar unele restricții asupra petrolului rusesc pentru a compensa scumpirile cauzate de războiul din Iran. Numai ca britanicii merg pe alt drum. Forțele lor „vor putea să se îmbarce pe navele flotei fantomă care tranzitează apele britanice”, a transmis biroul lui Starmer. Măsura, spun oficialii, este menită să oblige armatorii să aleagă „rute mai lungi și mai scumpe”.
Keir Starmer a fost tranșant.
a Rusiei" loading="lazy" referrerpolicy="no-referrer" style="width:140px;height:100%;object-fit:cover;display:block;margin:0;padding:0;border:0;border-radius:0">
flota fantomă„Putin își freacă mâinile din cauza războiului din Orientul Mijlociu, convins că creșterea prețurilor petrolului îl va îmbogăți. De aceea, ne intensificăm eforturile de a neutraliza flota sa clandestină, nu doar pentru a garanta securitatea Marii Britanii, ci și pentru a priva mașina de război a lui Putin de câștigurile obținute ilegal care finanțează campania sa barbară din Ucraina”, a argumentat premierul britanic.
Forțele speciale, pregătite de acțiune
Operațiunea nu va fi simplă și va implica Serviciul Special de Ambarcațiuni. Potrivit Ministerului Apărării din Marea Britanie (MOD), au fost luate în considerare „un număr de scenarii”, inclusiv abordarea unor nave potențial înarmate sau dotate cu „sisteme de supraveghere de înaltă tehnologie pentru a evita capturarea”.
Decizia de a lansa o operațiune se va lua de la caz la caz. „Fiecare navă vizată va fi examinată individual de către specialiști din domeniul aplicării legii, al forțelor armate și al pieței energetice înainte de a se face o recomandare guvernului și de a se desfășura o operațiune”, a precizat Ministerul Apărării. Mai mult, operatorii și echipajele navelor ar putea fi puși sub acuzare pentru „încălcarea legislației britanice privind sancțiunile”.
„Trăim într-o lume din ce în ce mai instabilă și periculoasă, confruntându-ne zilnic cu amenințări din toate direcțiile. Ca prim-ministru, principala mea datorie este să asigur securitatea țării și să protejez interesele britanice, atât pe plan intern, cât și extern”, a subliniat Starmer.
Moscova acuză Marea Britanie de piraterie
Reacția Rusiei nu s-a lăsat așteptată. Moscova a catalogat intenția guvernului britanic drept un „pas profund ostil împotriva Rusiei” și a avertizat că va exista un răspuns. Ministerul rus de Externe a transmis că, indiferent de pretextele legale, sancțiunile sunt, de fapt, „acte unilaterale de piraterie care vizează dăunarea Rusiei, dar, în cele din urmă, vor afecta țările care au nevoie urgentă de resurse energetice”.
Iar comunicatul continuă pe un ton și mai dur. „Declarațiile nechibzuite despre intențiile de a ataca navele comerciale rusești indică în mod direct dorința de a inflama și mai mult situația deja tensionată în domeniile securității și comerțului internațional. Acest lucru nu poate fi negat”.
Rușii merg chiar mai departe, acuzând că escaladarea atacurilor ucrainene asupra infrastructurii energetice rusești „nu a avut loc fără implicarea părții britanice”.
Avertismentul final este clar. „Astfel de acțiuni au consecințe. Navigația devine nesigură în apele britanice, unde orice navă poate cădea victimă confiscării de către pirați. Rusia va folosi toate instrumentele politice, juridice și de altă natură de care dispune, inclusiv cele asimetrice, pentru a ne proteja interesele”.
Un precedent periculos și resurse limitate?
Britanicii invocă articolul 110 din Convenția Națiunilor Unite privind Dreptul Mării (UNCLOS), care permite intervenția în caz de suspiciuni de fraudă a statului pavilion, deși surse de la Londra spun că se va acționa chiar și ignorând anumite complexități juridice. Un caz similar a avut loc pe 20 martie, când Marina Franceză a abordat petrolierul Deyna, care arbora pavilion mozambican, după ce fusese monitorizat de nava britanică HMS Cutlass.
Dar are, pe bune, Marina Regală resursele necesare pentru o asemenea desfășurare de forțe? Întrebarea se pune în contextul în care numărul navelor de patrulare și al fregatelor urmează să fie redus. Tocmai de aceea, Starmer a cerut partenerilor din Forța Expediționară Comună (o alianță ce include țări precum Danemarca, Suedia, Finlanda și statele baltice) „o coordonare sporită”.
În tot acest timp, Rusia nu stă degeaba. După un presupus sabotaj al unui transportor de gaze pe 3 martie, Nikolai Patrushev, un consilier apropiat al lui Putin, a menționat posibilitatea de a plasa gărzi înarmate și „sisteme de apărare” la bordul navelor care transportă petrol sau gaze rusești.
