Astăzi, peste 21 de milioane de alegători sunt chemați la urne într-un scrutin marcat de scepticism și de influențe regionale. Iranul și SUA urmăresc îndeaproape rezultatele, iar prezența la vot ar putea atinge un nou minim istoric.
Un test pentru stabilitatea Irakului
Marți, Irak organizează alegeri parlamentare într-un context tensionat. Țara, care a rămas surprinzător de stabilă în ultimii ani, continuă să se lupte cu moștenirea războaielor și corupția adânc înrădăcinată. Scrutinul este urmărit atent atât de Teheran, cât și de Washington.
În prezent, chiar dacă mulți cetățeni și-au pierdut încrederea în procesul electoral, peste 7.700 de candidați, dintre care aproape 2.500 sunt femei, concurează pentru cele 329 de locuri din parlament. Totuși, doar 75 de candidați independenți au șanse reale, din cauza unui sistem electoral care favorizează partidele mari.
Prezența la vot a fost de 41% în 2021, cel mai scăzut nivel din istoria recentă. Experții avertizează că anul acesta numărul ar putea să scadă și mai mult, mai ales în orașele unde infrastructura slabă și lipsa serviciilor publice alimentează nemulțumirea.
Elitele politice și speranțele populației
În spatele aparenței democratice, realitatea este dificilă. Mulți irakieni cred că votul este doar o formalitate care aduce beneficii doar elitelor politice și aliaților lor regionali.
„Nu mai am iluzii”, spune un tânăr din Bagdad care a ales să nu participe la scrutin.
De ce persistă această percepție? Răspunsul se găsește în structura de putere neschimbată de ani de zile. După căderea lui Saddam Hussein, un sunnit, majoritatea șiită a preluat controlul. Prin convenție, funcțiile cheie sunt împărțite pe criterii etnice: un șiit ocupă funcția de prim-ministru, un sunnit conduce parlamentul, iar președinția, în mare parte simbolică, revine unui kurd.
Liderii rămân aceiași
Numele din fruntea politicii nu s-au schimbat prea mult. Prim-ministrul Mohammed Shia al-Sudani, care a promis stabilitate și reconstrucție, este favorit pentru un nou mandat. El face parte din Cadrul de Coordonare, o coaliție de partide șiite susținută de Iran.
„Am protejat Irakul de haosul din Orientul Mijlociu”, a declarat recent Sudani. Totuși, criticii susțin că această stabilitate a menținut în viață un sistem profund corupt.
O generație dezamăgită de promisiuni
Tinerii sub 30 de ani, care reprezintă 60% din populație, sunt cei mai sceptici. Pentru ei, lipsa locurilor de muncă, electricitatea care funcționează intermitent și școlile învechite sunt probleme mai presante decât discuțiile politice.
De ce nu ies la vot? Un sondaj neoficial realizat în universități arată că șapte din zece studenți cred că „votul nu schimbă nimic”. Mulți sunt de părere că sistemul electoral este conceput să descurajeze apariția candidaților independenți.
Totuși, există și excepții. Grupuri de activiști din Basra și Najaf au reușit să înscrie câțiva candidați independenți. „E doar un prim pas”, spune Ali, un organizator de campanii. „Dar fără presiune din exterior, sistemul nu se va schimba niciodată.”
Ce urmează după alegeri
Ce se va întâmpla după închiderea urnelor? Analiștii cred că Sudani va obține victoria, însă cu un sprijin mai mic decât în 2022. Cel mai probabil, va urma o perioadă de negocieri între partidele șiite pentru formarea unei coaliții și stabilirea posturilor cheie.
Atenția internațională se concentrează pe două aspecte: modul în care Irakul va gestiona relațiile tensionate dintre SUA și Iran și dacă noul guvern va reuși să atragă investiții pentru reconstrucție. Deocamdată, răspunsurile depind de prezența la vot și de încrederea irakienilor în posibilitatea unei schimbări reale.
Indiferent de rezultat, mulți irakieni rămân rezervați în privința viitorului, așteptând să vadă dacă alegerile vor aduce cu adevărat vreo schimbare în viața lor de zi cu zi.
