Ministrul Apărării refuză contracte mai scumpe cu 30% pentru Armată prin programul SAFE

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a lansat joi un avertisment dur la adresa companiilor interesate de contracte prin programul SAFE. Acesta acuză firmele că au majorat prețurile cu o treime față de cele anunțate inițial și declară că nu va accepta sub nicio formă aceste scumpiri, fiind gata să se adreseze din nou CSAT.

Prețuri umflate cu o treime

Scandalul a izbucnit după ce Ministerul Apărării a transmis cererile de informații către companiile interesate să producă echipamente militare în România, în cadrul programului SAFE. Numai că, la prima vedere, socoteala de acasă nu s-a potrivit cu cea din târg. Deși anunțaseră anumite prețuri acum câteva luni, presiunea timpului pare să fi schimbat datele problemei pentru unii ofertanți.

Ministrul Miruță a explicat cum stau, de fapt, lucrurile. „Am primit, conform deciziei CSAT, „request for information” cu aceste caracteristici entităților care sunt interesate să producă respectând și decizia CSAT și condițiile din SAFE și cu toate, că anunțaseră niște prețuri, nu de mult, acum câteva luni de zile, fiindcă se îngustează perioada de timp în care trebuie semnate aceste contracte, au început să se întoarcă cu propuneri financiare cu o treime mai scumpe”, a declarat Radu Miruță.

RecomandăriIncident aviatic pentru ministrul Apararii. Ce au patit pilotii militari în drum spre Lituania

Cum vine asta, să promiți un cost și apoi, când contractul e aproape, să-l crești brusc cu 30%? E o întrebare pe care și-o pun, probabil, mulți.

„Nu negociem cu mâinile la spate”

Reacția oficialului a fost tranșantă. Acesta a subliniat că statul român nu va fi forțat să accepte prețuri artificiale doar pentru că există o finanțare disponibilă prin programul SAFE (un instrument menit să aducă producție militară în țară și să ofere condiții de plată avantajoase).

„V-am spus și de la Ministerul Economiei și de aici că nu vom negocia cu aceste companii cu mâinile întoarse la spate ajungând să plătim prețuri artificiale doar pentru că simt ele că există niște bani pe care Armata Română, Ministerul Economiei, Ministerul de Interne, Ministerul Transporturilor vor să îi utilizeze”, a afirmat ministrul.

RecomandăriMinistrul Apararii din Letonia demisioneaza. Doua drone ucrainene au lovit depozite de petrol

Miruță a ținut să clarifice că utilizarea banilor din SAFE nu este o obligație, ci o oportunitate. „A utiliza acești bani din SAFE nu era o opțiune pentru Guvernul României, că am auzit și astfel de discuții România are un plan de achiziții public, aprobat în Parlamentul României, pe care Armata Română îl desfășoară în fiecare an”, a adăugat el. Iar avantajul financiar este clar, mai ales în comparație cu alte state. „Ce s-a întâmplat în Polonia, este pentru că Polonia poate să se împrumute pe piața liberă în aceleași condiții financiare precum banii care sunt din SAFE. România s-ar împrumuta de două sau acum probabil de vreo trei ori mai scump. Așadar este un avantaj pentru România”, a explicat Miruță. Dar, până la urmă, avantajul nu trebuie să vină cu orice preț. „Dar eu când sunt la Ministerul Apărării nu voi dispune semnarea unui contract cu 30% mai scump, indiferent ce s-ar întâmpla în astfel de situații”, a precizat ministrul Apărării.

Ultimatum pentru companii

În fața acestei situații, ministrul a notificat deja Cancelaria prim-ministrului și grupul de lucru interministerial. Mesajul transmis companiilor este simplu și direct.

Un ultimatum fără echivoc.

RecomandăriAnunț istoric pentru Steaua București. Ministrul Apărării confirmă privatizarea clubului

„Ori acceptă la prețul discutat inițial, preț care se regăsește din verificarea ofertelor din piață la cel mai granular nivel. Ori, dacă nu vom face din nou o ședință de CSAT, vom propune entităților din România cu putere decizională pentru astfel de achizitii și de investiții să schimbăm cadrul căreia ne adresăm”, a avertizat Radu Miruță.

Concluzia sa a fost una care nu lasă loc de interpretări și stabilește clar cine dictează regulile jocului în achizițiile pentru apărarea națională. „Armata Română nu cumpără cum vor firmele și Armata Română nu cumpără până când grupul de lucru, Cancelaria primului ministru și Ministerul Economiei nu menționează că s-au îndeplinit toate condițiile pentru a se produce în România”.