Munca românilor, printre cel mai prost plătite din UE

România se află în topul celor mai mici costuri cu ora de muncă din Uniunea Europeană, luând în calcul atât partea salarială, cât și costurile non-salariale, fiind devansată în această ierarhie numai de Bulgaria, în timp ce la polul opus se află Danemarca și Luxemburg unde angajatorii cheltuie în medie de 7-8 ori mai mari pe ora de lucru, se spune în cel mai nou raport publicat de Eurostat.

Conform datelor oficiului de statistică european, anul trecut, costurile medii orare cu forța de muncă în întreaga economie au fost estimate la 29,1 euro în UE și 32,8 euro în rândul țărilor aflate în zona euro, ceea ce reprezintă o ușoară creștere față 2020, când în ora de lucru era plătită în medie cu 28,6 euro la nivelul întregului bloc comunitar și 32,4 euro în rândul economiilor din zona euro.

În plus, costurile orare medii cu forța de muncă arată decalaje semnificative între statele membre ale UE, cele mai mici costuri orare cu forța de muncă fiind înregistrate în Bulgaria (7,0 euro) și România (8,5 euro), iar cele mai mari în Danemarca (46,9 euro), Luxemburg (43,0 euro) și Belgia. (41,6 euro).

RecomandăriCare este procentul românilor care consideră că siguranța locului de muncă mai importantă decât salariul

Costurile orare cu forța de muncă în industrie au fost de 29,1 euro în UE și 35,1 euro în zona euro.

Mai mult, în construcție, acestea au fost de 26,0 euro și, respectiv, 29,3 euro. În servicii, costurile pe oră cu forța de muncă au fost de 28,8 euro în UE și 31,6 euro în zona euro. În economia preponderent non-business (excluzând administrația publică), acestea au fost de 30,3 euro și, respectiv, 33,6 euro.

Costurile non-salariale din România, printre cele mai mici din UE

De asemenea, cele două componente principale ale costurilor cu forța de muncă sunt salariile și costurile nesalariale (de exemplu, contribuțiile sociale ale angajatorilor). Ponderea costurilor nesalariale în costurile totale cu forța de muncă pentru întreaga economie a fost de 24,6% în UE și de 25,1% în zona euro. Astfel, cele mai mici ponderi ale costurilor non-salariale au fost înregistrate în Lituania (3,7%), România (4,9%) și Irlanda (8,7%) și cele mai mari în Suedia (32,0%), Franța (31,9%) și Italia (28,3%).

Anul trecut, în comparţie cu 2020, costurile orare cu forța de muncă la nivelul întregii economii exprimate în euro au crescut cu 1,7% în UE și cu 1,2% în zona euro.

RecomandăriMunca în străinătate aduce alocaţii mai mari copiilor românilor

În zona euro, costurile orare cu forța de muncă au crescut în toate statele membre, cu excepția Italiei (-1,6%) și Spaniei (-0,3%). Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Lituania (+12,5%), Estonia (+6,5%), Cipru și Slovenia (+6,2% fiecare), precum și Letonia (+6,1%).

Mai mult, pentru statele membre din afara zonei euro, costurile orare cu forța de muncă exprimate în moneda națională au crescut în 2021 în toate țările, cele mai mari creșteri fiind înregistrate în Bulgaria (+9,1%), Polonia (+8,2%) și Ungaria (+7,3%). Au crescut cel mai puțin în Suedia și Croația (+3,0% fiecare).

În anul 2021, majoritatea statelor membre au extins valabilitatea schemelor de sprijin introduse în 2020 pentru a atenua impactul pandemiilor de COVID-19 asupra întreprinderilor și angajaților. Acestea constau în special în aranjamente de muncă pe termen scurt și concedieri temporare compensate integral sau parțial de guvern. Acele scheme au fost în general înregistrate ca subvenții (sau deduceri fiscale) cu un semn negativ în componenta nesalarială a costurilor cu forța de muncă.

RecomandăriRomânia se numără printre ţările membre UE cu cea mai mică rată de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă