Noua reformă în sănătate: spitalele vor fi reclasificate în 4 categorii.

Noua reformă în sănătate: spitalele vor fi reclasificate în 4 categorii. Ce se schimbă pentru pacienți

Sistemul stufos cu opt categorii de spitale publice din România dispare. În locul său, Guvernul propune o schemă simplificată, cu doar patru tipuri de unități sanitare. Prima întrebare pe buzele tuturor: se vor închide spitale, mai ales cele din orașele mici? Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, dă asigurări ferme că nu. Reorganizarea promite, în schimb, un traseu mai clar pentru bolnavi și o rețea națională capabilă să facă față unor dezastre. Analizăm ce presupune, concret, această reclasificare și ce impact va avea asupra fiecărui pacient.

De ce era nevoie de o schimbare?

Logica din spatele actualei organizări a spitalelor nu s-a schimbat fundamental dinainte de Revoluție, susține ministrul Sănătății. Rezultatul este un sistem cu opt categorii, fiecare cu reguli și planuri de tarifare diferite, pe care „nimeni nu mai înțelege nimic din ce se întâmplă acolo”, după cum a recunoscut chiar Alexandru Rogobete. Această fragmentare a dus la discrepanțe mari de finanțare și de personal între unitățile medicale.

Problema principală, argumentează oficialii, este o „gândire sovietică” în care fiecare spital, indiferent de mărime sau dotare, încearcă să ofere toate tipurile de servicii. Consecința directă este că multe unități sanitare nu reușesc să-și acopere gărzile, nu au medici pentru toate specialitățile promise și, în final, nu pot oferi servicii complete pacienților. Această situație, veche de zeci de ani, a alimentat nemulțumirea constantă a românilor și nu a crescut, în realitate, accesul la servicii de sănătate în zonele deficitare.

RecomandăriSpitalele din România vor fi reclasificate în 4 categorii în 2026

Mai mult, medicina anului 2026 este complet diferită față de cea a anilor ’80. „Tehnologia a avansat, intervențiile sunt tot mai minim invazive, iar industria farmaceutică a evoluat semnificativ, ceea ce face ca recuperarea să fie mult mai rapidă”, explică ministrul Rogobete. Protocoalele noi, metodele de diagnostic rapide și precise și medicamentele cu acțiune specifică au schimbat radical practicile medicale, iar vechea clasificare nu mai reflectă aceste realități.

Spitalul strategic, pilonul noului sistem

Din cele patru noi categorii, una singură a fost definită clar până acum: spitalul de importanță strategică. Acesta nu este un simplu spital județean, ci o unitate medicală cu o infrastructură robustă, capabilă să răspundă unei catastrofe sau unui accident cu victime multiple. Concret, un spital strategic trebuie să aibă „foarte bine dezvoltată zona de urgență, ATI, bloc operator și chirurgie”.

„Dacă mâine avem un accident colectiv cu 30 de persoane, trebuie să avem o infrastructură, o rețea națională de spitale strategice care pot răspunde rapid”, a detaliat Alexandru Rogobete.

Ideea este de a crea o rețea națională predictibilă, care să poată extinde rapid capacitatea la Terapie Intensivă sau în blocul operator, eliminând soluțiile improvizate în momente de criză. Aceste spitale vor fi singurele care pot oferi, teoretic, toate tipurile de servicii medicale de urgență. Criteriile exacte de încadrare în celelalte trei categorii urmează să fie anunțate, dar vor depinde de infrastructură, capacitatea de a oferi anumite servicii și, un element nou, de „dorința lor de a-și dezvolta zona de ambulatoriu de specialitate”.

RecomandăriPanică în spitalele britanice: Serviciul Național de Sănătate se sufocă

Traseul pacientului: mai scurt și digital

Unul dintre obiectivele centrale ale reformei este să pună capăt fenomenului cunoscut drept „plimbatul pacientului”. Timp prețios se pierde adesea pentru că un bolnav este trimis de la un spital la altul, într-un sistem neclar. Noua clasificare își propune să facă traseul pacientului „mult mai clar”, astfel încât fiecare să știe exact unde poate fi tratat rapid și eficient, în funcție de afecțiune.

Această reorganizare fizică este dublată de o componentă digitală masivă. Un proiect în valoare de 100 de milioane de euro, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și semnat încă din 2023, ar trebui să livreze o nouă platformă informatică în sănătate. Aceasta promite să digitalizeze peste 90% din fluxurile medicale și să aducă, în sfârșit, dosarul electronic al pacientului la nivel național.

RecomandăriSistemul medical românesc în 2026: Reformă sau improvizație în sănătate?

Pentru cetățeni, schimbarea va fi vizibilă printr-o aplicație de mobil, numită „E-Sănătatea mea”. Prin intermediul ei, pacienții își vor putea accesa istoricul medical, vizualiza analizele și vor putea vedea cât au contribuit la sistemul de sănătate și ce servicii au utilizat. Platforma va permite și programări online la medicul de familie sau în ambulatoriile de specialitate. În paralel, cardul de sănătate fizic va dispărea treptat, funcționalitățile sale urmând să fie integrate în noua carte electronică de identitate, într-un proces de tranziție care se va întinde pe câțiva ani.

Ce se întâmplă cu spitalele mici?

Frica cea mai mare, în special în comunitățile locale, este că spitalele mici, municipale sau orășenești, vor fi închise sau transformate în azile. Ministrul Sănătății a negat vehement acest scenariu. „Reclasificarea spitalelor nu înseamnă închiderea lor”, a subliniat Alexandru Rogobete. Planul nu este de a pune lacătul pe uși, ci de a face o „reașezare a serviciilor” pe care fiecare unitate le poate oferi în condiții de siguranță și calitate.

Astfel, un spital mai mic, care nu are capacitatea de a susține linii de gardă complexe sau intervenții chirurgicale de anvergură, s-ar putea specializa pe servicii de ambulatoriu, pe managementul bolilor cronice sau pe recuperare medicală. Ideea este ca fiecare spital să se concentreze pe ceea ce poate face bine, cu resursele pe care le are, în loc să încerce să le facă pe toate la un nivel mediocru. Toate spitalele din țară vor fi reevaluate și încadrate în una dintre cele patru categorii, în funcție de o monitorizare a capacității reale de a trata pacienți.