Arheologii din Ecuador au descoperit rămășițele unei femei însărcinate, vechi de aproximativ 1.200 de ani, care a fost victima unui ritual de sacrificiu uman în perioada Manteño pentru a contracara efectele El Niño, care afecta agricultura şi navigaţia, arată un studiu publicat joi (n.r 23 ianuarie) în jurnalul Latin American Antiquity, Juengst, citat de Live Science.
Teama comunității față de puterea El Niño de acum aproximativ 1.200 de ani
Din datele cercetătorilor, înmormântarea neobișnuită a unei femei și a unui făt în Ecuadorul preistoric ar putea reflecta teama comunității față de puterea acesteia, acum aproximativ 1.200 de ani. Însă, urmare cercetărilor, oasele femeii au arătat că aceasta a fost lovită cu brutalitate și dezmembrată, iar capul altei persoane și o ofrandă arsă au fost plasate în mormânt, ceea ce i-a determinat pe arheologi să bănuiască că a fost sacrificată.
În opinia sa, „Faptul că era o femeie însărcinată ar putea indica faptul că femeile dețineau poziții importante de putere, iar astfel puterea lor trebuia „gestionată” a declarat Sara Juengst, bioarheolog la Universitatea din Carolina de Nord, Charlotte, într-un e-mail pentru Live Science.
Într-un studiu publicat joi (23 ianuarie) în jurnalul Latin American Antiquity, Juengst și colegii săi au detaliat această „însemnată” înmormântare făcută în perioada Manteño (650-1532) a istoriei Ecuadorului, caracterizată printr-o structură complexă a conducătorilor tribali din zona de coastă, care practicau agricultura și navigația și erau cunoscuți de către Inca.
Însă, mormântul femeii însărcinate s-a evidențiat printr-o mare diferență
Din cele șase morminte pe care Juengst și colegii săi le-au săpat pe site-ul Buen Suceso, cel al femeii însărcinate s-a evidențiat printr-o mare diferență.
Femeia tânără, care avea aproximativ 17-20 de ani, era însărcinată în 7-9 luni când a murit, iar datarea cu radiocarbon a plasat moartea acesteia între anii 771 și 953. Fracturile de pe craniul ei sugerează că aceasta ar fi murit în urma unei lovituri la partea din față a capului.
Sacrificiul uman era rar pentru popoarele din coasta Ecuadorului
În jurul momentului morții sale, cineva a îndepărtat cu violență mâinile și piciorul stâng al femeii. Sacrificiul uman era rar pentru popoarele din coasta Ecuadorului, au observat cercetătorii în studiul lor.
Dar obiectele incluse în mormânt au făcut ca înmormântarea să fie și mai unică. O serie elaborată de artefacte îngropate împreună cu femeia includea scoici plasate pe orbitele ochilor, ornamente în formă de semilună din cochilii de moluscă Spondylus și trei lame de obsidian plasate în jurul corpului ei, precum și un cleşte de crab plasat pe abdomenul său.
Mai multe dintre artefactele din cochilii erau cu 2.000 de ani mai vechi decât înmormântarea și ar fi fost articole de comerț extrem de valoroase
Mai mult, craniul unei persoane de 25-35 de ani fusese lăsat în mormânt, aproape de umărul femeii însărcinate, iar o ofrandă arsă fusese plasată pe pieptul acesteia. Datarea cu radiocarbon a materialului ars a arătat că acesta a fost depus în mormânt între anii 991 și 1025, posibil la câteva secole după moartea femeii.
Sacrificiul este deosebit de interesant, a spus Juengst, din cauza contradicției dintre modul „dehumanizant și deprivant de putere” în care a fost ucisă și faptul că mormântul ei era plin de bunuri de comerț valoroase.
Plasarea artefactelor în jurul corpului femeii și pe abdomenul ei „sugerează protecție și tratament special pentru ea și fătul ei”, a spus Juengst, mai ales că Spondylus „este asociat cu fertilitatea și apa și a fost apreciat de multe culturi sud-americane.”
Scenariile care ar putea explica moartea și înmormântarea femeii
Având în vedere că femeia a murit într-o perioadă de evenimente intense El Niño, care ar fi cauzat probleme cu recoltele, este posibil ca aceasta să fi fost sacrificată datorită fertilității sale reale, în speranța de a asigura succesul agricol.
Multe dintre artefactele cu care a fost îngropată evocau medii acvatice, au observat cercetătorii în studiu, sugerând și mai mult o legătură cu resursele naturale importante. Dar modelele de înmormântare din cadrul societății Manteño sugerau și faptul că femeile aveau o putere politică și socială neobișnuit de mare. „Dacă un rival al acestei femei ar fi dorit să preia conducerea”, a spus Juengst, „ar fi trebuit să o elimine pe ea și pe fătul ei nenăscut, dar totuși să-i acorde onoare pe baza statutului ei.”
Benjamin Schaefer, bioarheolog la Universitatea din Illinois Chicago, care nu a fost implicat în studiu, a declarat pentru Live Science într-un e-mail că „tratamentul funerar distinctiv este demn de remarcat, dar rămân precaut în a-l interpreta definitiv ca dovezi ale unui sacrificiu”. Schaefer a sugerat că datele viitoare ar putea consolida concluziile studiului, „oferind o înțelegere mai profundă asupra unei practici sacrificial unice asociate cu Manteño.”
Cercetătorii au subliniat că, indiferent de scenariul înmormântării, descoperirea „ne provoacă să explorăm noi idei în arheologia ecuadoriană”, în special modul în care „factorii de mediu și sociali au contribuit la sacrificiu și tratamentul” femeii însărcinate și al fătului ei.
Sursa – www.antena3.ro