Oana Țoiu comemorează 85 de ani de la Masacrul de la Fântâna Albă
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a transmis miercuri un mesaj dur la comemorarea a 85 de ani de la Masacrul de la Fântâna Albă. Șefa diplomației subliniază că asumarea adevărului istoric este esențială pentru a preveni repetarea unor astfel de atrocități.
Un capitol dureros și ascuns al istoriei
Oana Țoiu a descris evenimentul drept unul dintre cele mai dureroase capitole ale istoriei noastre, ținut sub tăcere timp de decenii. „Astăzi, 1 aprilie, se împlinesc 85 de ani de la Masacrul de la Fântâna Albă, unul dintre cele mai dureroase și, timp de decenii, unul dintre cele mai ascunse capitole ale istoriei noastre”, a scris ministrul pe contul său de Facebook.
În 1941, mii de români au plătit cu viața pentru visul de a fi liberi. „În 1941, mii de români din Bucovina de Nord, din satele Văii Siretului, s-au îndreptat spre România, spre libertate. Nu au purtat arme, ci icoane, ca simbol al credinței, și steaguri albe, ca semn al păcii. Nu au căutat confruntarea, ci libertatea de a reveni acasă, în matca lor națională”, a reamintit Țoiu.
Numai că răspunsul autorităților sovietice a fost de o cruzime greu de imaginat. „Răspunsul agenților NKVD a fost o ploaie de gloanțe asupra unor oameni pașnici, urmată de tortură și gropi comune. La câteva luni distanță, o parte dintre supraviețuitori a fost deportată”, a completat oficialul.
Gestul comemorativ a fost marcat și la fața locului. „Echipa noastră de la Consulatul General al României la Cernăuți a comemorat în această dimineață victimele, cu respect și atenție, ca în fiecare an”, a precizat ministrul.
O tragedie ștearsă din manuale
Dar de ce a auzit atât de puțină lume despre această tragedie? Răspunsul e simplu și dureros. Masacrul a fost pur și simplu șters din memoria colectivă de regimul comunist.
„Prea mult timp, această tragedie a fost absentă din manualele de istorie din România, dintr-o vinovată și impusă tăcere a regimului comunist. Crimele atroce ale perioadei sovietice, crime împotriva românilor, nu pot fi însă uitate, pentru că un stat puternic se sprijină pe o memorie colectivă asumată”, a punctat Oana Țoiu.
Hai să fim serioși, uitarea crimelor nu face decât să încurajeze repetarea lor.
De la Fântâna Albă la Bucha
Șefa diplomației române a făcut o legătură directă și cutremurătoare între atrocitățile comise de sovietici acum 85 de ani și cele comise de trupele ruse în Ucraina.
Iar vizita recentă la Kiev și Bucha a lăsat urme adânci. „Falsificarea sau necunoașterea istoriei este o insultă la adresa victimelor, iar neasumarea trecutului încurajează făptașii să comită noi crime. Este unul dintre gândurile cu care revin astăzi acasă, după ce am văzut ieri, la Kiev și Bucha, mărturiile atrocităților comise de trupele ruse, care ne reamintesc, peste decenii, cât de fragile rămân viața și demnitatea umană în fața violenței statului totalitar”, a mai spus Țoiu.
Memoria, singura formă de reparație
Pentru miile de victime de la Fântâna Albă (o crimă pentru care nimeni nu a plătit vreodată), memoria rămâne singura justiție posibilă. Este o reparație morală absolut necesară.
„Victimele au dreptul la memorie, cu atât mai mult cu cât cei responsabili de acest masacru nu au fost niciodată deferiți justiției. Memoria, în acest caz, este singura formă de reparație morală”, a notat șefa diplomației de la București.
În finalul mesajului său, Oana Țoiu a salutat și rolul pe care cultura îl are în recuperarea acestor traume istorice, dând ca exemplu filmul „Pădurea de molizi”, în regia lui Tudor Giurgiu, care aduce în atenția publicului acest episod negru.
