Șapte percheziții au avut loc într-un caz ce vizează o societate acuzată că ar fi deturnat fonduri prin tranzacții cu certificate de emisii. Prejudiciul estimat depășește 300 de milioane de euro.
Operațiunea care a implicat șapte percheziții în București și în județele Galați și Ilfov scoate la iveală o anchetă de amploare privind o societate comercială suspectată de delapidare și evaziune fiscală. Procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, alături de Inspectoratul General al Poliției Române, încearcă să afle cum au fost deturnate sute de milioane de euro printr-un sistem complex cu certificate de emisii de gaze cu efect de seră.
Certificatele CO2, folosite în tranzacții suspecte
În informaţiile unui comunicat al Ministerului Public, ancheta vizează activitatea unei companii care, între 2019 și 2023, ar fi folosit tranzacțiile cu certificate CO2 pentru a transfera sume importante către firme afiliate din alte țări. Surse apropiate anchetei susțin că este vorba despre combinatul siderurgic Liberty Galați.
Persoane din conducerea companiei ar fi redirecționat fondurile destinate achiziției certificatelor către entități afiliate din alte jurisdicții, fără ca societatea din România să obțină vreun beneficiu real.
În perioada 2019-2022, societatea ar fi vândut aproximativ 5,75 milioane de certificate CO2, în valoare de peste 137 de milioane de euro, inclusiv unei entități din Federația Rusă.
Transferuri către Asia și contracte fictive
Sumele obținute din aceste tranzacții au fost transferate ulterior către o societate-mamă prin intermediul unor subsidiare din Asia, cu precădere din Singapore. Ancheta a scos la iveală existența unor contracte fictive de împrumut, cesiune de creanță și prestări servicii, prin care au fost transferate suplimentar peste 137 de milioane de euro către entități afiliate din Europa.
De asemenea, au fost efectuate plăți de aproximativ 40 de milioane de dolari către o firmă din Singapore pentru servicii care nu au avut un conținut economic real. Procurorii susțin că toate aceste operațiuni au fost realizate printr-un mecanism bine pus la punct, menit să ascundă adevărata destinație a fondurilor.
Prețuri duble pentru acoperirea deficitului
În momentul în care compania a rămas fără suficiente certificate, a fost nevoită să cumpere alte volume de la firme din același grup, însă la prețuri aproape duble. Astfel, au fost plătite peste 155 de milioane de euro din fondurile proprii ale societății pentru a acoperi lipsa certificatelor.
Procurorii explică faptul că prejudiciul total a ajuns la peste 300 de milioane de euro, deoarece s-au adunat atât sumele deturnate, cât și cheltuielile fictive. Acest lucru a afectat grav atât patrimoniul companiei, cât și bugetul consolidat al statului român.
Este una dintre cele mai mari anchete privind fraude fiscale din România ultimilor ani, iar complexitatea cazului ridică semne de întrebare cu privire la modul în care astfel de scheme pot fi detectate și prevenite.
Pașii următori și impactul asupra sistemului
Operațiunea “Jupiter 4 – Ziua a cincea” face parte dintr-o acțiune mai amplă a autorităților române pentru combaterea criminalității economico-financiare și a fraudelor cu certificate de emisii. Procurorii nu exclud posibilitatea unor noi percheziții sau măsuri suplimentare pe parcursul anchetei.
Rămâne de văzut dacă fondurile transferate în străinătate vor putea fi recuperate și dacă vor fi identificate toate persoanele implicate în acest circuit. De asemenea, ancheta ar putea determina autoritățile europene să colaboreze mai strâns pentru a preveni astfel de fraude în viitor.
Acest caz atrage atenția asupra vulnerabilităților din sistemul de reglementare a emisiilor și subliniază necesitatea unor controale mai riguroase, pentru ca instrumente precum certificatele CO2 să nu mai poată fi folosite în scopuri ilegale.
Importanța cazului pentru mediul economic și legislativ
Pe lângă prejudiciul financiar uriaș, frauda afectează și încrederea în sistemul de reglementare a emisiilor, esențial pentru combaterea schimbărilor climatice. Folosirea acestor instrumente pentru scheme ilegale subminează atât eforturile ecologice, cât și stabilitatea economică.
Acest dosar va rămâne sub atenția justiției române și europene, iar rezultatele anchetei ar putea duce la reforme importante în monitorizarea tranzacțiilor cu certificate de emisii. Autoritățile speră ca astfel de cazuri să fie tot mai rare în viitor, odată cu îmbunătățirea legislației și a mecanismelor de control.
Operațiunea Jupiter 4 arată că, atunci când instituțiile colaborează, fraudele complexe pot fi descoperite și investigate. Rămâne de văzut ce măsuri vor fi luate pentru a preveni situații similare și pentru a proteja atât mediul, cât și bugetul public.
