Ordonanță PNRR – Greenpeace acuză că ministra Mediului dă drept de veto privatului
Acuzații grave, poate fără precedent, la adresa ministrei Mediului. Greenpeace România o pune la zid. Într-o postare care a inflamat online-ul, organizația susține că Diana Buzoianu „încalcă legea și trădează interesul public major”, totul pe fondul unui proiect de Ordonanță de care depind banii din PNRR, scrie Mediafax.
Scandalul a izbucnit miercuri. Atunci, Ministerul Mediului a lansat în avizare interministerială proiectul ce reglementează zonele prioritare pentru biodiversitate. Nu e un act normativ oarecare, ci un jalon PNRR, după cum scrie Mediafax. Chiar ministra Buzoianu a avertizat: neîndeplinirea lui înseamnă penalități financiare serioase pentru România.
Ce vrea ministra Mediului? O „paradigmă nouă” cu acordul comunităților
Diana Buzoianu a vândut proiectul drept o revoluție. „Schimbăm paradigma complet față de cum au fost făcute lucrurile până acum”, a declarat aceasta. Viziunea ei se bazează pe colaborare.
„Da, avem un jalon de îndeplinit prin PNRR și da, ne dorim să protejăm comorile noastre naționale, dar nu împotriva comunităților locale, ci alături de ele”, a mai transmis Buzoianu. Doar că această colaborare are o condiție-cheie: declararea zonelor de strictă protecție se va face numai cu acordul consiliilor locale, județene, dar și al proprietarilor și administratorilor de terenuri. Aici e buba.
Reacția dură a Greenpeace: Interesul privat primește drept de veto
Pentru ecologiști, cerința e de neconceput. Ei văd proiectul de desemnare a zonelor prioritare, o obligație contractuală prin jalonul 13.2 din PNRR, ca fiind „cel mai mare proiect național de protejare a mediului”, însă contestă total metoda ministerului.
Acuzația e tranșantă. Greenpeace spune că ministra „a încălcat cu bună știință legea” când a introdus acest acord obligatoriu, argumentând că „identificarea suprafețelor eligibile se face strict pe criterii de biodiversitate, iar desemnarea se realizează în interes public de către autoritate”. Ce înseamnă asta? Că un interes public major ajunge la mâna unor decizii locale sau private. Un blocaj anunțat?
„În lipsa unui sistem de compensații echitabil și funcțional de care tot Ministerul Mediului e responsabil, proprietarii și comunitățile locale vor refuza pe bună dreptate să-și includă suprafețe în zonele de strictă protecție”, a transmis Greepeace. Ironia sorții: fix abordarea „alături de comunități” ar putea dinamita totul.
Constituția și Codul Civil, aruncate în luptă
Greenpeace nu se oprește la simple declarații; aduce în discuție legi fundamentale. Activiștii invocă dreptul constituțional al românilor la un mediu sănătos, un drept ce nu poate fi îngrădit de un veto privat. Simplu. Apoi, aduc aminte de Codul Civil, care spune clar că dreptul de proprietate nu e absolut și vine cu obligația de a respecta sarcinile de protecție a mediului. Concluzia lor e fermă: „Nici legea 57/2007 a ariilor protejate, și nici Codul Silvic, nu prevăd nicăieri acordul proprietarului”.
Mărul discordiei: Banii pentru despăgubiri există, dar nu se folosesc?
De ce ar face ministra Buzoianu asta? Greenpeace are o teorie sumbră. „Avem toate indicațiile să credem că Ministra se teme de obligația legală pentru plata unei despăgubiri juste și prealabile pentru proprietarii privați al căror drept de proprietate este afectat”.
Banii, culmea, ar exista. Organizația arată cu degetul spre fondurile de la Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), care stau nefolosite, deoarece „nu pare că există deschidere spre a le face disponibile”. Așa că, în loc să facă un mecanism de compensare corect, ministerul alege o cale aparent democratică. Una care riscă să blocheze totul. Jocul s-a complicat.
