Parteneriat cu Nuclearelectrica. Firma americană de 1 mld. $, de 4 ori mai mică

O companie americană se află în discuții avansate cu Nuclearelectrica pentru un proiect de procesare a metalelor rare la fabrica din Feldioara. Deși oficialii români o descriu drept „o mare companie” și „extrem de importantă”, datele publice arată o realitate diferită. Valoarea sa de piață este de aproximativ un miliard de dolari, de patru ori mai mică decât cea a companiei de stat din România, relatează HotNews.

Este vorba despre Critical Metals Corp. (CRML), o firmă listată pe bursa americană în februarie 2024. Potrivit HotNews, CEO-ul companiei este Tony Sage, un om de afaceri australian și vechi colaborator al lui Frank Timiș, cunoscut pentru implicarea în afacerea Roșia Montana. Proiectul propus de americani vizează construirea unei fabrici de procesare a pământurilor rare extrase din Groenlanda.

„O mare companie americană” cu o valoare de patru ori mai mică

Președintele Nicușor Dan a susținut marți declarațiile, afirmând că este vorba despre „o mare companie americană”. Într-o intervenție la Radio România Actualități, acesta a detaliat potențialul acordului: „La Feldioara există o sucursală a Nuclearelectrica în care noi avem expertiza de a trata minereu de uraniu și alte metale care se găsesc în acel minereu și când se va concretiza un astfel de acord între o mare companie americană și Nuclearelectrica pentru tratarea unor metale, unor minereuri de uraniu și altele la Feldioara, va fi foarte interesant pentru România”.

În urmă cu câteva zile, și ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a lăudat partenerul american. „Cea mai mare provocare în materie de pământuri rare şi materiale rare este rafinarea lor. Astăzi, Asia deţine peste 80% din capacităţile de rafinare a pământurilor rare la nivel mondial. Iar eu pot să vă spun ceea ce am făcut eu în ultimele şase luni de zile, împreună cu o companie extrem de importantă din Statele Unite ale Americii, cotată la câteva miliarde de dolari”, a afirmat Bogdan Ivan.

Datele bursiere contrazic însă aceste aprecieri. Valoarea de piață a Critical Metals este în prezent de aproximativ un miliard de dolari, după ce acțiunile sale, tranzacționate la 9-10 dolari, au scăzut de la un vârf de 21 de dolari atins pe 26 ianuarie. Prin comparație, Nuclearelectrica, listată la Bursa de Valori București, are o valoare de piață de circa 5 miliarde de euro.

Discuții neangajante, pornite la inițiativa americanilor

Întrebat despre stadiul proiectului, președintele Nicușor Dan a confirmat că „discuțiile sunt demarate și sunt coordonate de compania privată americană, atât cu noi, Nuclearelectrica, cât și cu locația de exploatare”.

Reprezentanții Nuclearelectrica au confirmat că „inițiativa demarării cooperării a aparținut Critical Metals Corp”. Aceștia au precizat că, deocamdată, este vorba despre o fază de analiză. „În esență, este vorba despre evaluarea unei activități”, a transmis compania de stat. Conform sursei citate, acordul preliminar nu implică obligații ferme: „Term Sheet-ul între FPCU Feldioara și CRML este unul neangajant, obiectivul fiind o colaborare între cele două companii, în lunile următoare, pe baza prevederilor din Term-Sheet”.

Un proiect bazat pe „fantezii geologice”?

Proiectul din Groenlanda al Critical Metals, denumit Tanbreez, este însă înconjurat de controverse. Un raport de cercetare realizat de NINGI Research arată că acesta „este un vehicul promoțional construit pe fantezii geologice și imposibilități inginerești”. Același raport susține că proiectul nu ia în calcul costurile reale de procesare, iar minereul principal este descris ca fiind, în practică, neprocesabil în condiții comerciale.

În contextul acestor informații, HotNews a solicitat Ministerului Energiei și Nuclearelectrica să explice de ce s-ar implica într-un astfel de proiect, mai ales că nu există la nivel mondial instalații comerciale pentru procesarea eudialitului, minereul în cauză. Critical Metals nu a răspuns întrebărilor pe această temă.

Autoritățile exclud riscul manipulării bursei

O altă îngrijorare este legată de posibilitatea ca această inițiativă să fie folosită pentru a crea un efect artificial pe bursă, fără o intenție reală de a dezvolta proiectul. Întrebat despre acest risc, Ministerul Energiei a oferit un răspuns ferm: „O asemenea eventualitate este exclusă. Ambele companii sunt listate, astfel că trebuie să depună rapoarte ce vizează proiectele de care sunt interesate, prezentând obiectivele acestora în mod transparent”. Un răspuns similar a fost oferit și de către Nuclearelectrica.