S&P prognozează creștere economică zero pentru România, unica din regiune

Agenția de rating S&P prognozează pentru România creștere economică zero în acest an și o datorie publică în urcare până la 63,6% din PIB în 2027, în timp ce ratingul de țară rămâne la BBB- cu perspectivă negativă, ultimul prag din categoria recomandată pentru investiții.

Pe 2 octombrie, aceeași agenție va revizui calificativul României. În prognoza actuală, țara este singura economie din regiune aflată în recesiune, în timp ce majoritatea celorlalte state sunt estimate la creșteri de peste 2%, cu excepția Slovaciei, care are un avans de 0,5%.

Miza este directă: dacă ratingul de țară ar coborî la categoria „junk”, nerecomandată pentru investiții, costurile de împrumut ale statului ar crește semnificativ. O parte dintre investitori s-ar putea retrage, iar România ar putea ajunge în situația de a apela la împrumuturi de la FMI. Pentru populație și companii, asta înseamnă un risc mai mare ca finanțarea statului să devină mai scumpă într-un moment în care economia nu mai crește.

Datoria publică și deficitul extern, în creștere

Prognoza S&P mai arată că datoria publică ar urca la 61,6% din PIB în 2026 și la 63,6% din PIB în 2027, nivel care ar plasa România între statele cu cele mai mari datorii din Europa Centrală și de Sud-Est. În paralel, deficitul de cont curent este estimat la 7,2% la finalul lui 2026, de două ori și jumătate peste media regiunii. Cele mai apropiate niveluri din zonă sunt în Bulgaria și Letonia, ambele cu 5,8%.

În același tablou, deficitul bugetar ar urma să coboare la 6,3% din PIB în 2026 și la 5,5% în 2027. Cu aceste cifre, România ar coborî de pe primul pe al treilea loc în regiune ca mărime a deficitului, sub Polonia și Ungaria, potrivit Economica.

Contextul imediat complică evaluarea.

Indicatorii care trebuie urmăriți până la evaluarea din octombrie

Trei repere ies în față până la următoarea decizie a S&P. Primul este creșterea economică: România este singura țară din regiune văzută cu avans zero, în timp ce restul economiilor cresc în principal cu peste 2%.

Al doilea este datoria publică, estimată la 61,6% din PIB în 2026 și 63,6% în 2027. Al treilea este deficitul extern: 7,2% din PIB la finalul lui 2026, mult peste media regiunii și peste nivelurile comparabile din Bulgaria și Letonia, de 5,8%.

Pe partea de finanțe publice, singurul indicator care se îmbunătățește este deficitul bugetar, prognozat în scădere la 6,3% din PIB în 2026 și 5,5% în 2027. Chiar și așa, România ar rămâne între statele cu cele mai mari deficite din regiune.