Timp Liber

Pericolul uriaș de pe coaja ouălor. Ce se întâmplă cu Salmonella după doar 5 minute de fierbere

Stefania Voicu · 24 aprilie 2026 · Actualizat: 18:45

Coaja oului pe care îl fierbi poate fi plină de bacterii periculoase. Însă, după doar câteva minute în apă clocotită, riscul de contaminare scade dramatic.

REZUMAT:

Fierberea la temperaturi înalte distruge majoritatea bacteriilor de pe coaja ouălor.
După 5 minute în apă clocotită, bacterii precum Salmonella devin inactive.
Riscul principal pentru oameni este manipularea ouălor crude, nu consumul celor fierte corect.

Cum sunt distruse bacteriile în timpul fierberii

Apa care fierbe la 100°C este inamicul numărul unu al microorganismelor.

Coaja unui ou nu este niciodată sterilă. Ea intră în contact cu bacterii din sol, apă sau din mediul în care a fost depozitat. Cea mai cunoscută dintre acestea este Salmonella, capabilă să provoace toxiinfecții alimentare severe. Din fericire, interiorul oului este protejat de o peliculă naturală, care limitează pătrunderea bacteriilor la conținutul comestibil.

RecomandariCe s-a întâmplat cu companiile care au făcut profituri uriașe, în timpul pandemiei?

Or, în momentul în care oul este scufundat în apă clocotită, temperatura ridicată acționează imediat. Majoritatea bacteriilor patogene nu pot supraviețui la temperaturi de peste 70, 75°C. Fierberea este, așadar, o metodă extrem de eficientă de igienizare.

După aproximativ 5 minute de fierbere, majoritatea bacteriilor de pe coaja oului sunt fie distruse, fie inactive.

Eficiența procesului depinde, totuși, și de alți factori. Contează temperatura reală a apei, numărul inițial de bacterii de pe coajă, dar și dacă oul are microfisuri.

Malta are în vedere să solicite returnarea unui dinte de rechin preistoric, oferit cadou prinţului George al Marii Britanii de către naturalistul Sir David Attenborough, ţara insulară argumentând că fosila ar trebui expusă pe teritoriul său, unde a fost descoperită, relatează luni Reuters. Palatul Kensington a anunţat sâmbătă primirea acestui cadou şi a precizat că dintele uriaş a fost oferit prinţului în vârstă de şapte ani cu ocazia participării lui Attenborough la o vizionare privată, în prezenţa membrilor familiei regale, a celui mai recent documentar al său. Attenborough a descoperit fosila în timpul unei vacanţe cu familia în Malta, la sfârşitul anilor ’60, a transmis palatul. Vechimea fosilei, descoperită încorporată în calcar galben de consistenţă moale, este estimată la aproximativ 23 de milioane de ani. Ministrul Culturii din Malta, Jose Herrera, a declarat că dintele ar trebui să fie expus într-un muzeu local şi a promis că „va pune lucrurile în mişcare” pentru recuperarea fosilei. ”Există unele artefacte importante pentru patrimoniul natural maltez care au ajuns peste hotare şi merită să fie recuperate”, a declarat Herrera pentru Times of Malta, fără să ofere detalii despre cum intenţionează să recupereze fosila. Dintele a aparţinut unui megalodon, o specie dispărută de rechin uriaş, care putea atinge dimensiuni de până la 16 metri. ”Acordăm, pe bună dreptate, multă atenţie artefactelor istorice şi artistice, însă nu se întâmplă întotdeauna la fel cu istoria noastră naturală. În acest sens, sunt hotărât să realizez o schimbare de atitudine”, a precizat ministrul. Malta a fost o colonie britanică până în 1964.

RecomandariMalta are în vedere să solicite returnarea unui dinte de rechin preistoric, oferit cadou prinţului George al Marii Britanii de către naturalistul Sir David Attenborough, ţara insulară argumentând că fosila ar trebui expusă pe teritoriul său, unde a fost descoperită, relatează luni Reuters. Palatul Kensington a anunţat sâmbătă primirea acestui cadou şi a precizat că dintele uriaş a fost oferit prinţului în vârstă de şapte ani cu ocazia participării lui Attenborough la o vizionare privată, în prezenţa membrilor familiei regale, a celui mai recent documentar al său. Attenborough a descoperit fosila în timpul unei vacanţe cu familia în Malta, la sfârşitul anilor ’60, a transmis palatul. Vechimea fosilei, descoperită încorporată în calcar galben de consistenţă moale, este estimată la aproximativ 23 de milioane de ani. Ministrul Culturii din Malta, Jose Herrera, a declarat că dintele ar trebui să fie expus într-un muzeu local şi a promis că „va pune lucrurile în mişcare” pentru recuperarea fosilei. ”Există unele artefacte importante pentru patrimoniul natural maltez care au ajuns peste hotare şi merită să fie recuperate”, a declarat Herrera pentru Times of Malta, fără să ofere detalii despre cum intenţionează să recupereze fosila. Dintele a aparţinut unui megalodon, o specie dispărută de rechin uriaş, care putea atinge dimensiuni de până la 16 metri. ”Acordăm, pe bună dreptate, multă atenţie artefactelor istorice şi artistice, însă nu se întâmplă întotdeauna la fel cu istoria noastră naturală. În acest sens, sunt hotărât să realizez o schimbare de atitudine”, a precizat ministrul. Malta a fost o colonie britanică până în 1964.

Adevăratul pericol: contaminarea încrucișată

Problema nu apare în timpul fierberii, ci înainte. Cel mai mare risc este legat de manipularea ouălor crude, care pot contamina mâinile, blatul de bucătărie sau alte alimente. De aceea, igiena este fundamentală.

Cum ești afectat direct și ce trebuie să faci

Pentru a fi în siguranță, riscul trebuie eliminat de la bun început. Spălarea mâinilor cu apă și săpun după ce ai atins ouă crude este obligatorie. si trebuie evitat contactul direct între ouăle crude și alte alimente, în special cele care se consumă fără a fi gătite, precum salatele.

Curățarea atentă a suprafețelor de lucru este un alt pas important. Odată ce aceste reguli simple de igienă sunt respectate, fierberea corectă a ouălor reduce aproape complet orice risc alimentar rămas.

RecomandariO fată a dispărut în drum spre școală. Adevărul șocant a ieșit la iveală 35 de ani mai târziu