Plafonarea adaosului la 50% la carburanți aduce riscul penuriei în România
Asociația Energia Inteligentă (AEI) a transmis Guvernului o scrisoare deschisă prin care cere renunțarea la proiectul de Ordonanță de Urgență ce vizează plafonarea adaosului comercial la carburanți. Experții avertizează că măsura, care propune o limitare la 50% din media adaosului din 2025, riscă să provoace exact efectul opus: o penurie de benzină și motorină în lunile următoare.
Un proiect care distorsionează piața
Proiectul publicat luni de Ministerul Energiei a stârnit îngrijorări profunde în rândul specialiștilor din energie. Propunerea de a declara o situație de criză și de a limita adaosul comercial este văzută ca o măsură care, deși pare bine intenționată, poate crea dezechilibre majore. „În forma actuală, considerăm că acest act normativ nu răspunde în mod real nevoilor consumatorilor și nu va genera efectele pozitive anticipate asupra prețurilor la carburanți. Dimpotrivă, există riscul ca intervențiile propuse să distorsioneze funcționarea pieței și să creeze dezechilibre semnificative în lanțul de aprovizionare”, se arată în documentul semnat de Dumitru Chisăliță, președintele AEI.
beneficiile pentru consumatori ar putea fi anulate de creșterile de preț în doar câteva zile. Iar intervențiile administrative pot descuraja importurile și distribuția.
Ce înseamnă, pe bune, plafonarea marjei
La prima vedere, ideea pare să protejeze consumatorul. Numai că lucrurile stau puțin diferit. Dumitru Chisăliță explică: „În realitate însă, mecanismele economice pe care le declanșează sunt mult mai complexe – și, în anumite condiții, pot duce exact la efectul opus: reducerea ofertei și creșterea riscului de penurie”.
Hai să vedem cifrele. Marja comercială nu este profitul, ci diferența brută dintre prețul de achiziție și cel de vânzare. În România, marja brută tipică în anul 2025 a fost de circa 0,10 – 0,70 lei/litru, adică între 1% și 7% din prețul final. Așadar, profitul real este extrem de mic, uneori de doar 2-30 de bani pe litru. Aplicând scenariul propus de autorități (reducerea marjei la 50% din media ultimelor 12 luni), măsura nu reduce profitul, ci îl elimină complet și îl transformă în pierdere. Dar cum vine asta? Logica economică este simplă: capitalul fuge de unde nu e profit.
Motorina, de pildă, este un produs care poate fi redirecționat rapid între țări. Dacă în România se pierd bani din vânzare, volumele se vor muta în altă parte.
Nu toți pleacă, dar pleacă cei care contează marginal.
Nu este vorba că jucătorii mari, cu rafinării locale, vor părăsi piața. Problema este la importatorii independenți și traderi, exact cei care aduc flexibilitate și volum suplimentar în piață.
Lecțiile dureroase din Europa
Experiența altor țări europene ar trebui să fie un semnal de alarmă. Nu de puține ori, astfel de măsuri au dus la crize de aprovizionare:
- Ungaria (2021-2022): Plafonarea a dus la creșterea artificială a cererii, inclusiv prin „turism de combustibil”, în timp ce oferta a scăzut prin ieșirea importatorilor de pe piață. Rezultatul? Cozi la benzinării, stații închise și, la final, o explozie a prețurilor după eliminarea plafonării.
- Franța (2022-2023): Fără o plafonare formală, dar cu presiune politică pentru reduceri de preț, distribuitorii au redus fluxurile de marfă. Până la o treime din benzinării au rămas fără combustibil.
- Marea Britanie (2021): O combinație de marje mici și costuri în creștere a făcut lanțul logistic fragil. La primul șoc (lipsa șoferilor), sistemul a cedat imediat.
- Spania (2022): A ales calea subvențiilor, dar presiunea a fost mutată pe distribuitorii mici, care au rămas fără lichidități și au amenințat cu închiderea.
- Italia (2022-2023): Presiunea statului de a limita indirect marjele a dus la proteste și amenințări de închidere a stațiilor.
De ce este România atât de vulnerabilă
V-ați gândit vreodată de ce contează atât de mult importurile de motorină? Spre deosebire de țiței, care are un flux rigid, cu contracte pe termen lung, motorina este un produs finit cu un flux flexibil. Se tranzacționează zilnic și se mută imediat unde profitul este mai mare. Un importator nu abandonează piața peste noapte, ci reduce volumele, elimină riscul și prioritizează țările mai profitabile.
România depinde de importurile de motorină. Dacă acestea scad cu 10-20%, iar cererea rămâne constantă, apare tensiune în lanțul de aprovizionare. Paradoxul economic este că, exact în momentul în care marfa devine rară la nivel global, România reduce marjele și scade atractivitatea pieței.
Asociația Energia Inteligentă solicită suspendarea ordonanței, inițierea unui dialog transparent și realizarea unei analize de impact serioase. „Considerăm că stabilitatea pieței de carburanți este un element esențial pentru economia națională și pentru bunăstarea cetățenilor. Orice decizie care poate genera perturbări majore trebuie tratată cu maximă responsabilitate”, a transmis Dumitru Chisăliță.
Plafonarea marjelor NU produce un colaps imediat. Dar produce ceva mai periculos: eroziunea lentă a ofertei. Nu vom vedea instant benzinării închise peste tot. Vom vedea lipsuri locale, livrări întârziate și o piață mai rigidă. Iar în condiții de stres global, această fragilitate se va transforma în criză.
