Planul european pentru industrializare cere 70% piese din UE pana in 2030

Comisia Europeană a lansat un plan ambițios pentru a revigora industria continentală și a concura direct cu China, stabilind un obiectiv ca producția industrială să reprezinte 20% din PIB-ul Europei până în 2035. Propunerea, denumită „Industrial Accelerator Act”, introduce reguli stricte privind conținutul „Made in the EU” pentru achizițiile din bani publici, relatează Antena 3.

Proiectul de regulament, publicat miercuri, marchează o schimbare majoră de strategie la Bruxelles, un bastion tradițional al piețelor deschise. Potrivit Antena 3, planul este inspirat de idei promovate de guvernul francez și vine ca un răspuns la concurența intensă din partea Beijingului, care a dus la pierderea industriei europene de panouri solare.

„O schimbare de doctrină” pentru a salva industria

Stephane Sejourne, vicepreședinte al Comisiei Europene responsabil pentru industrie, a descris inițiativa drept „o schimbare de doctrină”, care ar fi fost „de neconceput chiar și acum câteva luni”. Fostul ministru francez de externe a argumentat că tensiunile recente din Orientul Mijlociu și creșterea prețurilor la energie subliniază nevoia urgentă de a consolida baza industrială a Europei.

„Fără o bază industrială puternică, fără un model social european, nu vom avea nici tranziție climatică și nici autonomie strategică”, a declarat Sejourne.

Dependența de China: 94% din panourile solare vin din import

Oficialii de la Bruxelles sunt îngrijorați de dependența tot mai mare de importurile chinezești. În prezent, aproximativ 50% din bateriile și 94% din modulele și celulele fotovoltaice solare utilizate în Uniune provin din China. Avertismentul comisarului european este direct.

„Dacă nu facem nimic, este foarte clar că în curând 100% din tehnologiile verzi vor fi produse în China”, a avertizat Sejourne. El a adăugat că, fără intervenții, industriile europene de ciment și oțel ar putea fi „delocalizate complet” în următorii ani.

Reguli stricte pentru achiziții publice și investiții străine

Pentru a atinge ținta de 20% din PIB, autoritățile locale și naționale vor trebui să respecte noi criterii. De exemplu, la achiziționarea de vehicule electrice cu fonduri publice, cel puțin 70% din componentele mașinii, fără a include bateria, ar trebui să fie produse în UE. Autoritățile ar urma să fie obligate să cumpere oțel, aluminiu și ciment cu emisii reduse de carbon, chiar dacă prețul este mai mare.

Planul vizează și investițiile străine. O companie care investește cel puțin 100 de milioane de euro în tehnologie curată va trebui să se asigure că cel puțin 50% dintre locurile de muncă sunt ocupate de lucrători din UE. Comisia Europeană estimează că aceste măsuri ar putea crea sau menține aproximativ 150.000 de locuri de muncă.

Reacții mixte. De la „prudență” la acuzații de „bariere”

Propunerile au stârnit deja îngrijorare în rândul unor parteneri comerciali precum Marea Britanie, Japonia și Turcia. Secretarul britanic pentru afaceri, Peter Kyle, a cerut UE să înceteze „ridicarea de bariere” în timpul unei vizite la Bruxelles. Cu toate acestea, proiectul lasă o ușă deschisă pentru țări cu legături strânse, precum Marea Britanie sau Japonia, care ar putea fi considerate producători „domestici” dacă oferă acces reciproc pe piețele lor. Sejourne a refuzat să precizeze „cine este inclus și cine nu”, promițând o „evaluare a reciprocității” în lunile următoare.

Planul a fost primit favorabil de unii europarlamentari. „Europa trebuie să lase în urmă o parte din naivitatea pe care a avut-o”, a declarat Bas Eickhout, co-liderul eurodeputaților verzi. „Nu există o piață globală complet deschisă. Uitați-vă la SUA, la China, la toți marii actori: toți fac politici industriale. A venit momentul ca și Europa să facă același lucru, iar Industrial Accelerator Act este un prim pas prudent”.

În schimb, industria germană a avertizat că regulile trebuie aplicate cu atenție. „Accentul pus pe conținutul local distrage atenția de la adevăratele provocări ale Europei – precum costurile administrative ridicate, o piață internă slăbită și lipsa leadershipului tehnologic”, a declarat Thilo Brodtmann, directorul executiv al Federației Germane a Industriei de Inginerie (VDMA).