Planul secret al Washingtonului în Iran. Cine trebuia să preia puterea la Teheran

Fostul președinte iranian Mahmoud Ahmadinejad ar fi fost vizat de o operațiune comună a Statelor Unite și Israelului pentru a fi instalat ca nou lider al Republicii Islamice. Un atac aerian lansat la începutul războiului a avut ca scop eliberarea acestuia din arestul la domiciliu.

Dincolo de detaliile tactice, miza reală a acestor dezvăluiri arată o eroare majoră de calcul strategic din partea aliaților occidentali. E drept că înlăturarea actualului regim ar schimba balanța de putere în Orientul Mijlociu, dar supraestimarea capacității de a impune un lider prin lovituri aeriene riscă să arunce întreaga regiune într-un conflict deschis. Iar o escaladare dincolo de Golful Persic ar vulnerabiliza direct și interesele de securitate ale Europei, inclusiv ale României, prin posibila perturbare a rutelor comerciale globale.

Acest lucru se înscrie într-o tendință observată încă din timpul primului mandat al lui Mahmoud Ahmadinejad (între 2005 și 2013), o perioadă marcată de retorică incendiară și accelerarea programului nuclear. După ruptura sa de liderul suprem Ali Khamenei în 2011, autoritatea sa a scăzut vizibil, iar fostul președinte s-a profilat drept un critic al regimului, fiind arestat în 2018 după ce a criticat guvernul condus de succesorul său, Hassan Rouhani.

RecomandariPlanul secret al Iranului a fost deconspirat. 20 de atacuri erau pregătite în Europa

O operațiune controversată

Israelul a bombardat o clădire a serviciilor de securitate iraniene aflată chiar în apropierea locuinței din Teheran a lui Ahmadinejad, pe 28 februarie. Așa cum semnalează Antena3 într-o analiză recentă, intenția clară a fost să-l ajute pe acesta să scape de sub supraveghere.

Numai că planul a întâmpinat obstacole majore pe teren. Fostul președinte a devenit ulterior reticent față de operațiunea americano-israeliană.

Calculele s-au dovedit greșite.

RecomandariS-a aflat cine l-a ucis pe liderul Hamas, Ismail Haniyeh astfel, Iranul şi-ar putea regândi planul de atac asupra Israelului

Până la urmă, presa de la Teheran a tratat informațiile cu scepticism, menționând că Ahmadinejad a suferit doar răni ușoare, în timp ce gărzile sale de corp au fost ucise în timpul raidurilor. Dar cum ar putea un fost inamic declarat al Israelului, care cerea ștergerea statului evreu de pe hartă, să devină brusc piesa centrală a unui plan de la Washington?

Răspunsul se leagă de intenția inițială a lui Donald Trump de a aplica în Iran modelul din Venezuela. Acolo, trupele americane l-au vizat pe președintele Nicolas Maduro, lăsând regimul intact și cooperând cu adjuncta acestuia. Relația extrem de tensionată a lui Ahmadinejad cu actualul nucleu dur de la Teheran face însă puțin probabil un aranjament similar.

Calculele politice de la Washington

Donald Trump caută să gestioneze conflictul în timp ce se confruntă cu nemulțumiri interne legate de creșterea prețurilor la carburanți. Președintele american a purtat discuții cu premierul israelian Benjamin Netanyahu privind o posibilă reluare a operațiunilor militare pentru a forța Teheranul să accepte condițiile SUA.

„Netanyahu va face tot ce vreau eu să facă. Pentru mine, este un tip grozav.” – Donald Trump, Președintele SUA

Liderul de la Casa Albă a negat că s-ar afla sub presiune pentru a acționa rapid, menționând inclusiv miza alegerilor din noiembrie pentru Congresul american.

„Ideal ar fi să văd (doar) câțiva oameni uciși, în loc de foarte mulți. Putem face lucrurile în ambele moduri.” – Donald Trump, Președintele SUA

În replică, Teheranul refuză în continuare cererile Washingtonului privind stoparea programului nuclear și cedarea uraniului îmbogățit. Mai mult, Statele Unite au instituit propria blocadă asupra porturilor iraniene pentru a opri exporturile de petrol către China, principala sursă de venit a țării, în timp ce Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a avertizat cu extinderea războiului.

RecomandariPlanul secret al Moscovei împotriva Maiei Sandu. Ce rol a primit Sebastian Ghiță în rețea

Mutarea decisivă depinde acum de negocierile privind blocada asupra strâmtorii Ormuz, iar calendarul unor noi lovituri aeriene rămâne principala necunoscută a următoarelor săptămâni.