Prețul îngrășămintelor a explodat cu 40% iar Moscova oprește exporturile cheie
O decizie a președintelui Trump de la finalul lunii februarie a declanșat un lanț de evenimente ce amenință securitatea alimentară globală. Prețul ureei, o componentă esențială pentru agricultură, a crescut deja cu 40%, iar Moscova a turnat gaz pe foc anunțând oprirea exporturilor de îngrășăminte azotate. mișcarea ar putea duce la căderea unor guverne și la un nou val de migranți spre Europa.
O treime din comerțul mondial, blocat
Strâmtoarea Hormuz este acum închisă pe termen nedeterminat. Conflictul cu Iranul a blocat o rută maritimă vitală, prin care trece aproximativ o treime din comerțul mondial cu îngrășăminte. Vorbim aici despre amoniac și uree, materiile prime pentru agricultura modernă, cu volume uriașe provenind din Arabia Saudită, Qatar și Emiratele Arabe Unite.
Impactul a fost imediat. De la începutul ofensivei conduse de SUA la sfârșitul lunii februarie, prețul ureei a sărit cu 40%, ajungând la aproximativ 670 de dolari pe tonă. E drept că nivelul este încă sub recordul de 1.000 de dolari atins în 2022, dar perspectivele nu arată deloc bine.
Moscova închide robinetul
Iar mișcarea Moscovei vine în cel mai prost moment posibil. Rusia și Belarus controlează oricum o felie uriașă din piață, reprezentând aproximativ 40% din exporturile globale de potasiu, cam 23% din amoniac și între 14% și 16% din uree. Pe 25 martie, Kremlinul a anunțat oprirea mai multor exporturi de îngrășăminte azotate începând cu 21 martie, o măsură valabilă cel puțin până pe 21 aprilie.
Decizia lovește exact când fermierii din emisfera nordică se pregătesc pentru semănatul de primăvară.
Efecte în lanț pentru fermieri și consumatori
Consecințele se vor vedea cu o oarecare întârziere, dar vor fi dure. Puși în fața unor prețuri exorbitante și a lipsei de materii prime, agricultorii ar putea reduce suprafețele cultivate cu grâu, orz și porumb. Ba chiar ar putea lăsa câmpurile în pârloagă. Randamentele vor scădea, iar culturile care vor supraviețui vor fi adesea de calitate inferioară.
V-ați gândit ce înseamnă asta pentru coșul zilnic? În câteva luni, rafturile supermarketurilor vor reflecta această realitate prin prețuri mult mai mari și mai volatile la alimente. Fermierii din Europa de Vest se confruntă acum cu un calcul sumbru: dacă reușesc cumva să obțină îngrășăminte, vor avea dificultăți în a transfera costul suplimentar, spre deosebire de 2022 (când creșterea prețurilor la cereale i-a protejat de facturile mai mari pentru inputuri). În 2025, circa 22% din importurile de îngrășăminte ale Uniunii Europene proveneau din Rusia, cu Polonia, statele baltice și Bulgaria printre cei mai mari cumpărători.
45 de milioane de oameni în pragul foametei
Cifrele sunt de-a dreptul sumbre.
Numai că lucrurile stau și mai rău în Africa și în anumite părți ale Asiei. Țări precum Nigeria, Ghana și Etiopia, care depind masiv de importurile de îngrășăminte rusești, se confruntă cu un deficit brusc și periculos. Potrivit unui studiu recent al Programului Alimentar Mondial, aproximativ 45 de milioane de oameni ar putea fi în curând la un pas de foamete: 28 de milioane în Africa, 9 milioane în Asia și aproximativ 5 milioane în Orientul Mijlociu.
Jocul geopolitic al lui Putin
În acest context, Rusia s-ar putea prezenta drept salvatoarea „Sudului global”. Moscova poate furniza îngrășăminte statelor prietene, în timp ce Europa o condamnă pentru războiul din Ucraina. Dacă actuala campanie a Statelor Unite în Iran se prelungește, lumea ar putea deveni puternic dependentă de rezervele Rusiei.
Să nu uităm un detaliu: aproximativ 80% din costurile de producție pentru îngrășămintele pe bază de azot sunt legate de prețurile gazelor naturale, iar Rusia domină ambele piețe. Asta îi oferă lui Putin capacitatea de a-și hrăni propriile ferme și pe cele ale partenerilor favorizați, precum Brazilia și India, în timp ce restul lumii se luptă pentru resturi. Privit din această perspectivă, Putin s-ar putea transforma dintr-un invadator condamnat într-o salvare neașteptată pentru o mare parte a lumii în curs de dezvoltare.
