Monitorizarea pașilor zilnici poate fi un instrument valoros în depistarea timpurie a bolii Parkinson. Această boală neurodegenerativă, care afectează milioane de oameni la nivel mondial, poate fi identificată cu mult înainte ca simptomele caracteristice să devină evidente. Un studiu recent a demonstrat că analiza activității fizice, în special a numărului de pași, poate oferi informații esențiale despre sănătatea creierului.
Un ceas inteligent sau un telefon mobil pot acumula date importante privind activitatea zilnică. Studiul realizat de cercetătorii de la Oxford’s Big Data Institute și Nuffield Department of Population Health a utilizat informațiile din baza de date UK Biobank, una dintre cele mai extinse din Marea Britanie. Aceasta a implicat 94.696 de adulți care au purtat accelerometre timp de până la șapte zile, în perioada 2013-2015. Media pașilor înregistrați a fost de 9.446 pe zi.
Participanții au fost împărțiți în grupuri, în funcție de nivelul de activitate fizică. Cei care au efectuat peste 12.369 de pași zilnic au fost mai tineri și aveau un indice de masă corporală mai mic decât cei care au realizat sub 6.276 de pași. Ulterior, cercetătorii au urmărit apariția bolii Parkinson în anii următori, pentru a identifica factorii de risc relevanți.
Rezultatele publicate în revista npj Parkinson’s Disease au confirmat impactul acestei boli asupra populației. Într-o perioadă medie de aproape opt ani, au fost identificate 407 cazuri noi de Parkinson. Participanții care au realizat peste 12.369 de pași pe zi au avut un risc cu 59% mai mic de a dezvolta boala comparativ cu cei care au făcut sub 6.276 de pași. De asemenea, fiecare 1.000 de pași suplimentari efectuați zilnic au fost asociați cu o scădere de aproximativ 8% a riscului de a dezvolta Parkinson.
Această cercetare sugerează că reducerea activității fizice poate fi un semnal timpuriu al bolii Parkinson, apărând înainte de manifestarea simptomelor. O întrebare esențială este dacă un nivel scăzut de activitate fizică crește riscul de Parkinson sau dacă reprezintă un indiciu al debutului bolii, afectând deja mișcarea și energia individului înainte de diagnostic.
Cercetătorii au analizat această corelație pe diferite intervale de timp după monitorizare. S-a observat că legătura era cea mai puternică în primii ani. În primii doi ani, fiecare 1.000 de pași în plus pe zi era asociat cu o reducere de aproximativ 17% a riscului de a fi diagnosticat cu Parkinson. Aceasta sugerează că numărul de pași poate funcționa ca un biomarker pentru depistarea precoce a bolii.
Pe măsură ce perioada de urmărire a crescut, asocierea dintre numărul de pași și riscul de Parkinson s-a diminuat semnificativ. După șase ani de monitorizare, diferențele nu au mai fost semnificative. Acest model sugerează că scăderea activității fizice este mai degrabă un indiciu timpuriu al bolii decât un factor de risc direct.
Pentru a obține rezultate precise, cercetătorii au ajustat datele pentru a elimina influența altor factori, cum ar fi indicele de masă corporală, depresia, diabetul zaharat tip 2, constipația, problemele urinare și durata somnului. Chiar și după aceste ajustări, corelația dintre numărul redus de pași și riscul crescut de Parkinson a rămas semnificativă. Analizele pe subgrupuri, împărțite după vârstă, sex, indice de masă corporală sau istoric de depresie, nu au arătat diferențe notabile în această asociere, ceea ce întărește robustețea concluziilor studiului.
Descoperirile acestui studiu oferă noi perspective pentru depistarea timpurie a bolii Parkinson. Această abordare ar putea schimba modul în care medicii realizează screening-ul pentru afecțiuni neurodegenerative. Monitorizarea pașilor, cu ajutorul dispozitivelor purtabile sau al telefoanelor inteligente, poate deveni un instrument simplu și accesibil pentru specialiști și sistemele de sănătate publică.
Identificarea timpurie a persoanelor aflate în stadii incipiente ale bolii, chiar înainte de apariția simptomelor vizibile, ar putea conduce la intervenții mai eficiente. Astfel, persoanele afectate ar putea beneficia de o monitorizare mai atentă sau de includerea în studii clinice pentru testarea metodelor preventive.
Aceste date sugerează că un nivel scăzut de activitate fizică, măsurat prin numărul de pași, este un semnal de alarmă timpurie pentru boala Parkinson, ceea ce este important pentru înțelegerea evoluției acestei afecțiuni și pentru îmbunătățirea metodelor de depistare timpurie. În viitor, monitorizarea pașilor ar putea juca un rol crucial în identificarea rapidă a persoanelor cu risc, contribuind la dezvoltarea unor strategii eficiente de prevenție și îngrijire pentru cei afectați de această boală neurologică.
