Putin cere oligarhilor bani pentru război bugetul apărării a ajuns la 13,1 trilioane ruble
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, le-a cerut oligarhilor ruși să contribuie financiar la bugetul de apărare al țării, aflat în scădere. Miza este continuarea invaziei din Ucraina, începută în februarie 2022. Cel puțin doi oameni de afaceri i-au comunicat deja lui Putin că sunt dispuși să doneze, după discuțiile avute joi.
„Donații” pentru continuarea invaziei
Liderul de la Kremlin pare decis să continue conflictul până când Moscova va reuși să securizeze zonele care încă nu se află sub controlul său din regiunea estică Donbas. Apelul la generozitatea oamenilor de afaceri vine după ce Ucraina a refuzat să se retragă unilateral din Donbas în timpul unor negocieri recente care au fost intermediate de Statele Unite.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia va intra în contact cu SUA pentru o nouă rundă de discuții privind un acord de pace de îndată ce condițiile o vor permite. Peskov a insistat că Rusia nu și-a pierdut interesul pentru negocierile de pace, dar a adăugat că problemele-cheie, în special cele teritoriale, nu au fost încă rezolvate.
Bugetul, un sac fără fund
Cum vine asta, când cifrele par uriașe? bugetul de apărare al Kremlinului a explodat cu 42%, ajungând anul trecut la 13,1 trilioane de ruble (adică 121 miliarde de lire sterline). Și totuși, autoritățile se luptă să stabilizeze economia prin noi taxe.
Numai ca deficitul bugetar pentru ianuarie și februarie a depășit deja 90% din nivelul estimat pentru întregul an. Situația este cauzată, în mare parte, de sancțiunile americane care au forțat Moscova să vândă petrol la prețuri mare mai mici.
O gaură imensă.
Taxe noi pentru a acoperi gaura
Ministrul economiei, Maxim Reșetnikov, a declarat joi că Rusia ia în calcul o nouă taxă pe profituri excepționale chiar în acest an, dacă rubla va continua să se deprecieze. Nu ar fi prima măsură de acest fel. În 2023, Rusia a strâns 320 de miliarde de ruble (2,95 miliarde de lire) printr-o taxă unică de 10% aplicată unor companii mari.
Iar în ianuarie, Kremlinul a majorat TVA la 22% în încercarea de a colecta încă 600 de miliarde de ruble în trei ani, de data aceasta de la întreprinderile mici și mijlocii.
Avertismentul paradoxal al lui Putin
În mod ironic, Putin avertiza recent firmele rusești și guvernul să adopte o abordare prudentă în privința cheltuirii veniturilor suplimentare generate de creșterea prețurilor la petrol, ca urmare a războiului din Orientul Mijlociu. V-ați fi așteptat la un astfel de discurs despre prudență de la liderul unui stat angajat într-un război atât de costisitor?
„Acum că preţurile exporturilor noastre tradiţionale cresc, dar pieţele sunt turbulente, poate exista tentaţia de a profita de situaţie”, le spunea el liderilor de afaceri la Moscova. Putin a adăugat că această tentație ar putea însemna risipirea veniturilor suplimentare prin dividende sau, în cazul statului, prin majorarea cheltuielilor bugetare. „Trebuie să rămânem prudenţi. Dacă pieţele se mişcă într-o direcţie astăzi, mâine se pot mişca în cealaltă”, a mai spus el, subliniind că „este nevoie de un grad moderat de conservatorism şi de o abordare moderat conservatoare, atât în sectorul corporativ, cât şi în finanţele publice.”
Poziția Kievului și presiunea americană
Miercuri, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat pentru Reuters că SUA condiționează oferirea garanțiilor de securitate pentru un acord de pace de cedarea de către Kiev a întregii regiuni estice Donbas către Rusia.
Zelenski a declarat: „Orientul Mijlociu are cu siguranţă un impact asupra preşedintelui Trump şi, cred, asupra paşilor săi următori. Preşedintele Trump, din păcate, continuă să aleagă o strategie de a pune mai multă presiune pe partea ucraineană. Mi-aş dori foarte mult ca partea americană să înţeleagă că partea estică a ţării noastre face parte din garanţiile noastre de securitate.”
