Războiul din Iran a blocat economia în 21 de state din zona euro
Războiul din Iran își pune deja o amprentă grea asupra marilor economii ale lumii. Sondajele de piață publicate marți, 24 martie 2026, arată cum creșterea prețurilor la energie și incertitudinea au frânat activitatea economică și au accelerat inflația. Iar în cele 21 de state care folosesc moneda euro, creșterea sectorului privat a stagnat aproape complet luna aceasta.
Zona euro, la un pas de blocaj
Datele sunt îngrijorătoare. Compania de rating S&P Global a anunțat că indicele său compozit preliminar al managerilor de achiziții (un indicator cheie al sănătății economice) pentru zona euro a scăzut la un minim al ultimelor 10 luni, ajungând la 50,5 în martie. Asta înseamnă o scădere de la 51,9 în februarie, sub așteptările analiștilor. E drept că o valoare peste 50 indică, teoretic, o expansiune, dar tendința este clar descendentă.
Companiile naționale au semnalat deja o creștere a timpilor de livrare și se așteaptă la costuri mai mari, pe care, clar, le vor transfera mai departe în prețuri. Impactul se vede cel mai puternic în motoarele economice ale Europei. În Franța, încrederea în mediul de afaceri a scăzut mare, în timp ce în Germania creșterea sectorului privat a încetinit la cel mai scăzut nivel din ultimele 3 luni.
Avertisment de stagflație
Pe bune, ce înseamnă toate cifrele astea? Unii analiști vorbesc deja despre un scenariu negru. Chris Williamson, economist șef la S&P Global Market Intelligence, a declarat că cifrele din zona euro „trag clopote de alarmă pentru stagflație”, referindu-se la riscul unei combinații dureroase de stagnare economică pe fondul creșterii prețurilor.
Și nu e o problemă doar europeană. Sondajul S&P Global din SUA prezintă o imagine similară pentru cea mai mare economie a lumii. Prețurile mai mari la energie alimentează temerile legate de inflație, iar percepția mediului de afaceri s-a deteriorat, indicând perspective mai slabe de angajare în sectorul privat. Indicele PMI compozit pentru producția din SUA a scăzut la 51,4 luna aceasta, cel mai scăzut nivel din aprilie anul trecut.
Impact global, de la Londra la New Delhi
Alte economii din Grupul celor Șapte (G7) au avut rezultate puțin mai bune, dar nu cu mult. În Marea Britanie, de pildă, activitatea economică a crescut în cel mai lent ritm din ultimele șase luni. Dar costurile factorilor de producție au accelerat în cel mai rapid ritm din 1992. În Japonia, indicele PMI compozit a scăzut la 52,5 în martie, de la 53,9 în februarie, marcând cea mai lentă creștere din ultimele trei luni.
Lucrurile stau și mai complicat în afara G7. India, o țară care importă aproximativ 90% din țiței și aproape jumătate din gazele naturale, a înregistrat o creștere a sectorului privat care a atins cel mai scăzut nivel din ultimii trei ani. Costurile de producție au explodat, crescând în cel mai rapid ritm din iunie 2022.
Cifrele vorbesc de la sine.
Un conflict cu efecte pe termen lung?
Deocamdată, puțini economiști vorbesc despre un război care ar putea arunca economia globală într-o recesiune totală. Numai că șocul energetic rezultat în urma închiderii de facto a Strâmtorii Ormuz – prin care trece aproximativ o cincime din petrolul mondial – se adâncește pe zi ce trece. Nicola Nobile de la Oxford Economics, comentând impactul asupra zonei euro, a subliniat că „scenariul depinde foarte mult de durata conflictului și de perspectivele prețurilor la energie”.
Există o conștientizare tot mai mare a faptului că aceste consecințe economice nu vor fi de scurtă durată. Pagubele aduse infrastructurii energetice din regiunea Golfului sunt considerabile. Chiar și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică a declarat săptămâna trecută că este prea devreme pentru a cuantifica impactul, dar a menționat existența unui „nivel semnificativ de risc negativ” pentru economia globală.
