Reacția dură de la Chișinău după atacul cu drone. Ce se întâmplă cu diplomatul rus
Pătrunderea unei drone rusești în spațiul aerian al Republicii Moldova, care a forțat închiderea temporară a acestuia pe 13 mai, provoacă o reacție diplomatică severă la Chișinău. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a cerut convocarea de urgență a ambasadorului agreat al Rusiei, Oleg Ozerov, pentru a oferi explicații oficiale în urma incidentului militar.
Dincolo de alerta de securitate în sine, miza reală a acestui eveniment stă în justificarea politică a noilor achiziții de apărare. Pentru administrația pro-europeană, breșa de pe granița de est validează necesitatea accesării fondurilor din European Peace Facility, o mișcare criticată anterior de opoziția pro-rusă. E drept că neutralitatea constituțională a țării a fost mult timp un scut teoretic, dar realitatea de pe teren forțează acum o reevaluare urgentă a capacităților de interceptare.
Avertisment diplomatic și nevoi militare
Încălcările repetate ale spațiului aerian moldovenesc (înregistrate sistematic începând cu invazia din februarie 2022) au generat mereu proteste formale. Numai că tonul declarațiilor de acum devine mult mai tranșant. Igor Grosu nu s-a ferit de cuvinte grele când a fost întrebat despre chemarea reprezentantului Moscovei la Ministerul Afacerilor Externe.
„va fi convocat și, din nou, de fiecare dată trebuie convocat și dat cu nasul.” – Igor Grosu, președintele Parlamentului Republicii Moldova
Liderul Partidului Acțiune și Solidaritate a pus accentul pe necesitatea doborârii efective a acestor aparate, deși a admis că decizia tehnică aparține armatei. Așa cum a relatat Adevarul într-o analiză recentă a situației de la graniță, incidentul din nordul și centrul țării s-a suprapus cu un atac masiv asupra Ucrainei.
„Așteptăm, în primul rând, ca, în sfârșit, un astfel de aparat zburător care interferează cu spațiul nostru aerian să fie doborât. Mi-aș dori și eu acest lucru. […] Iată, pentru cei care s-au grăbit sau se vor grăbi să critice ultimul pachet de sprijin din European Peace Facility, anunțat săptămâna trecută, aceasta este încă o dovadă că trebuie să continuăm investițiile și să protejăm infrastructura critică, în primul rând pentru a evita astfel de cazuri și pentru a fi pregătiți pentru asemenea situații.” – Igor Grosu, președintele Parlamentului Republicii Moldova
Instituția diplomatică de la Chișinău a reacționat la rândul ei, catalogând incidentul drept o încălcare inadmisibilă a suveranității și un risc direct la adresa cetățenilor.
Implicații strategice pe termen mediu
Dar cât timp mai poate Chișinăul să tolereze aceste breșe de securitate? Până la urmă, vulnerabilitatea nu se rezumă doar la spațiul aerian.
Cifrele și consecințele anterioare vorbesc de la sine.
Aflată la Kiev, președinta Maia Sandu a reamintit un precedent grav: atacul rusesc asupra centralei de la Novodnistrovsk, care a lăsat 300.000 de moldoveni fără apă potabilă timp de aproape o săptămână și a provocat perturbări energetice majore.
„Securitatea Moldovei și securitatea Ucrainei sunt interconectate. Ucraina, apărându-se, ne apără și pe noi.” – Maia Sandu, președinta Republicii Moldova
Iar testul real abia acum urmează pentru diplomația moldovenească. O necunoscută majoră este exact ce explicații va oferi ambasadorul Oleg Ozerov la convocarea MAE și, mai ales, dacă armata va primi ordinul politic clar (și echipamentul necesar) pentru a trece de la simpla monitorizare la interceptarea activă a dronelor care trec granița.
