Reforma drastică în funcția publică, mai puține posturi dar mai ușor să devii conducător
Guvernul a aprobat ieri, prin Ordonanță de Urgență, o reformă a administrației publice care va duce la eliminarea a zeci de mii de posturi. În timp ce mii de angajați vor fi afectați, o modificare a normativelor de personal face mai ușoară înființarea de servicii și direcții, stârnind acuzații că măsura este menită să protejeze anumite funcții de conducere, conform Cotidianul.
Reforma va genera o reducere de 10% a posturilor ocupate la nivel național și o tăiere de 30% din totalul posturilor aprobate în administrația publică locală. În total, vor fi eliminate 45.698 de posturi, dintre care 12.794 sunt posturi ocupate în administrația locală, 26.802 sunt posturi vacante la nivel local, la care se adaugă 6.102 posturi de consilieri personali locali și 192 de la nivel central. Potrivit informațiilor publicate de Cotidianul, impactul bugetar al măsurilor este estimat la 1,6 miliarde de lei pentru 2026 și va ajunge la 3 miliarde de lei începând cu 2027.
Pragul pentru a deveni șef, coborât considerabil
Piesa centrală a controversei este modificarea numărului minim de angajați necesari pentru a constitui o structură de conducere. Dacă până acum, conform Legii nr. 296/2023, era nevoie de minimum 10 angajați pentru un serviciu, 20 pentru o direcție și 35 pentru o direcție generală, noile reguli relaxează aceste condiții.
Astfel, de acum înainte, pentru a înființa un serviciu va fi nevoie de doar 7 subordonați, pentru o direcție de 15, iar pentru o direcție generală de 25. Surse din sistem susțin că, pe fondul măsurilor de austeritate, mulți angajați de rând pleacă, ceea ce ar duce la desființarea unor servicii și direcții și, implicit, la plecarea șefilor. Scăderea pragului ar fi, așadar, o metodă de a menține aceste structuri și funcțiile de conducere aferente.
Sindicaliștii acuză: „Disperarea de a salva anumite poziții de conducere”
Sindicaliștii din Aparatul de Lucru al Guvernului acuză că reforma lovește în angajații fără pârghii politice și ocolește adevăratele zone de risipă. Aceștia consideră că modificările privind normativele de personal sunt făcute special pentru a proteja șefii.
„Ordonanța începe, previzibil, cu tăieri acolo unde e mai simplu: în zona funcției publice, în drepturile și securitatea profesională a celor care nu au pârghii politice. În schimb, trâmbițata reformă ocolește cu grație zonele reale de risipă și politizare”, transmit sindicaliștii.
Aceștia adaugă că noile prevederi trădează un scop ascuns. „Modificările prin care se relaxează criteriile de constituire a serviciilor și direcțiilor arată disperarea de a salva anumite poziții de conducere. Vor să-i păstreze șefi chiar și după exodul celor vizați de reformă”.
Replica ministrului Dezvoltării: „Nu suntem în dictatură”
Contactat pentru o reacție, ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat că procentul funcțiilor de conducere rămâne neschimbat, la 8%, la fel ca pe legislația anterioară. Ministrul a subliniat că, în cazul pragului de 10 posturi necesare anterior, unele dintre acestea erau oricum neocupate, existând doar pe hârtie.
Întrebat de ce Guvernul nu a optat pentru comasarea unor servicii sau direcții pentru a eficientiza activitatea, Cseke Attila a invocat principiul autonomiei locale. „Există autonomie locală, nu suntem în dictatură să impunem de la centru”, a răspuns ministrul. Toate reducerile de posturi trebuie aplicate astfel încât să producă efecte începând cu data de 1 iulie.
