Remus Pricopie: Vor fi schimbări radicale în clasa politică după aceste alegeri

De Jurnalul Național Actuale Politică 59 citiri
6 min citire

Inrolare trafic.ro




Partidul PSD a reuşit să câştige mai multe mandate la Consiliul Judeţean faţă de alegerile precedente. De altfel, a reuşit să ia şase consilii chiar de la partenerii de guvernare. În schimb, partidele AUR şi ADU nu au câştigat nicio conducere de judeţ.

Astfel, rezultatele de la alegerile din 9 iunie dezvăluie scenariile posibile pentru viitorul rând de alegeri. Din datele cifrelor, alianța a funcționat foarte bine la nivel național cu 36,51% pentru PSD şi  28,15% pentru PNL.

Per total, cifrele arată foarte bine, însă s-au întâmplat și câteva situații inedite. Dacă este să vorbim despre Consiliile Județene, poate cea mai de răsunet răsturnare de situație este cea de la Suceava, acolo unde Gheorghe Șoldan, din partea PSD, a reușit să îl detroneze pe unul dintre vicepreședinții PNL, și anume Gheorghe Flutur, cu doar 3 procente.

Răsturnări de situaţie au fost şi la Timiş, acolo unde la alegerile trecute a fost scandal pe listele comune. Adrian Nica, pe vremea când se afla în PNL, a vrut să candideze la un nou mandat pentru Consiliul Județean. Acesta s-a retras și a mers susținut din partea Alianței Dreapta Unită. Însă iată că vedem că mandatul la Consiliul Județean a fost câștigat de Alfred Simonis din partea PSD.

Şi la Constanța Florin Mitroi, din partea PNL a câștigat Consiliul Județean. Totuși, la nivel global, PSD a reușit să câștige mai multe mandate la Consiliul Județean față de alegerile precedente. De altfel, a reușit să ia șase Consilii chiar de la partenerii de guvernare.

De cealaltă parte, nici Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), nici Alianța Dreaptă Unită (ADU) nu a reușit să câștige niciun județ. Mai exact, cei din AUR au câștigat doar comune, iar ADU s-au ales cu câteva orașe importante. La Timișoara a câștigat Dominic Friza, au păstrat în continuare Brașovul şi Capitala, unde Nicușor Dan a câștigat detașat alegerile din 9 iunie.

Însă, per ansamblu, social-democrații sunt marii câștigători, inclusiv în fiefuri, unde nu s-ar fi crezut că câștigă PNL. Practic, în momentul de față, cu excepția județului Iași, întreaga Moldovă este a social-democraților.

 

Întrebat cum vede perioada următoare şi ce crede că va face alianţa, Remus Pricopie, profesor universitar, rector SNSPA și politolog a spus:

În viziunea sa, „Știu însă că în alegeri trebuie să fii foarte atent și să nu faci confuzii, considerând că indiferent că avem alegeri parlamentare sau alegeri europene, sau alegeri locale sau prezidențiale, comportamentul este cam același.

Exemplu de ieri este foarte bun, pentru că dacă facem suprapunere între procentele partidelor la europarlamentare și la locale vom vedea diferențe. Asta înseamnă că același om, același cetățean, are raționamente diferite în funcție de tipul de alegeri. Nu se suprapun hărțile rezultatelor, avem același număr grosomodo sigur, aici o chestiune tehnică, pentru că la europene s-a putut vota de oriunde, dar diferența este mică. Până și la București, un candidat a luat mai puține voturi decât a luat partidul care venea de la candidatul respectiv.

Apoi mai este componenta cu independenții. Alegerile, strict 100% între partide, ar putea să respecte o anumită logică. În momentul în care apare un candidat nou, atipic, surpriză, sau un candidat care are capacitatea să obțină voturi mult peste partid.

 

romania isi doreste sa numeasca comisarul pentru economie sau piata interna

Din nou, la București avem un candidat care a luat mai multe voturi decât a luat partidul. Am putea să zicem ok, care a fost logica votantului, pentru că dacă votez pentru un viitor primar, hai să-i dau și instrumentele necesare. Nu judecă toată lumea la fel. Chiar dacă nu trebuie să dea socoteală cuiva simt nevoia să împace pe toată lumea și uite așa votează și pentru un primar, votează și pentru un partid. Alegerile care urmează, și vorbim de cele prezidențiale, intră într-o logică care ține mai mult de individ decât de partid.

Inclusiv discuția că fără o infrastructură n-ai cum să intri în prezidențiale este corectă până la un punct. Dacă eu aș candida la prezidențiale prima întrebare ar fi cine ne lipește nouă, de exemplu, un afiș în fiecare localitate din România. Dacă n-am acest ajutor, nu există candidatură, pentru că nu va afla nimeni că eu candidez. Dar dacă ai un minim de infrastructură poți să câștigi prezidențiale. Băsescu este un exemplu. A plecat de la 10%.

În final vor decide cei care conduc cele două partide. Eu nu cred că pot să rămâi într-o coaliție și într-o prietenie post-alegeri prezidențiale, în condițiile în care candidații celor două partide ar intra în turul doi și s-ar confrunta. E complicat. Am văzut exemple în care sechelele individuale legate de ce s-a întâmplat în campanie practic nu le-a mai permis să colaboreze.

Dar asta este o ipoteză ca cei doi candidați, care provin din cele două partide, să intre în turul doi”, a spus la Antena 3 CNN, Remus Pricopie, profesor universitar, rector SNSPA și politolog.

Sursa – www.antena3.ro