Restaurarea Colosseumului de 2,2 milioane de euro stârnește controverse aprinse la Roma
O nouă zonă publică a fost inaugurată în jurul Colosseumului din Roma, după un proiect de restaurare ce a costat aproximativ 2,2 milioane de euro. Intervenția, semnată de arhitectul Stefano Boeri, a readus la viață o parte din structura originală a monumentului, dar, nu de puține ori în astfel de cazuri, a stârnit și un val de controverse.
Revenire la origini cu travertin
Noua amenajare vizează partea sudică a faimosului amfiteatru. Acolo, în Antichitate, existau așa-numitele „ambulacri”, niște coridoare exterioare acoperite, folosite de spectatori pentru a circula. Proiectul a readus nivelul solului la cota sa originală și a înlocuit vechii „sampietrini” cu travertin, care era, de fapt, materialul original folosit de romani.
Și nu e tot. A fost reconstruit simbolic și traseul cu urmele coridoarelor dispărute. Blocurile masive de travertin (extras din zona Tivoli) au fost montate urmând cu precizie amprentele structurilor originale, descoperite în timpul săpăturilor arheologice. Noua suprafață acoperă circa 1.300 de metri pătrați dintr-un total istoric de aproximativ 3.000.
Istorie de 2.000 de ani într-un metru de pământ
Lucrările au fost finanțate din mai multe surse: fonduri asociate proiectului metroului din Roma, dar și surse europene și naționale. Înainte ca muncitorii să se apuce de treabă, arheologii au realizat studii stratigrafice amănunțite. Iar ce au descoperit este surprinzator. Săpăturile au scos la iveală pavajul original și urme clare ale structurii dispărute. Practic, au fost analizați peste 2.000 de ani de istorie, toți comprimați într-un strat de pământ de doar un metru grosime.
Viziunea arhitectului și reacțiile publicului
Arhitectul Stefano Boeri a descris proiectul ca pe o încercare de a reda publicului percepția reală asupra dimensiunilor și formei originale ale Colosseumului. Zona a fost gândită ca un spațiu deschis pentru vizitatori, cu locuri de odihnă integrate direct în design și cu marcaje discrete care sugerează structurile ce au dispărut de-a lungul secolelor. S-au refăcut inclusiv numerotările intrărilor, inspirate din cele antice.
Un proiect „inutil” sau o reinterpretare necesară?
Numai că proiectul nu a fost primit cu aplauze de toată lumea. Criticii susțin că travertinul alb schimbă drastic aspectul istoric al zonei și că intervenția este, pe bune, prea modernă pentru un sit antic de o asemenea importanță. V-ați gândit vreodată cum ar arăta o bucată nou-nouță lipită de o ruină?
Unele voci au reclamat faptul că restaurarea nu aduce un plus real valorii istorice.
Ba chiar au descris proiectul drept „inutil”.
Dar, ca în orice dezbatere, există și o altă perspectivă. Arheologul Andrea Carandini a apărat intervenția, subliniind că elementele dispărute sunt esențiale pentru înțelegerea completă a monumentului. Până la urmă, noua amenajare a Colosseumului reflectă o dilemă mult mai amplă din domeniul patrimoniului: cât de mult trebuie restaurat și cât de mult reinterpretat? Pentru unii, proiectul aduce trecutul mai aproape de publicul modern. Pentru alții, reprezintă o intervenție mult prea îndrăzneață asupra unuia dintre cele mai importante monumente ale lumii.
