România are cea mai mare inflație din UE 8,3% și investiții prăbușite cu 55%
România a ajuns la începutul anului 2026 cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană și cu cele mai mari scumpiri la alimente. Datele economice oficiale arată o deteriorare generală a nivelului de trai, cu o putere de cumpărare în scădere, un consum contractat și investiții bugetare în cădere liberă.
Campioni la scumpiri în Uniunea Europeană
Primul semnal de alarmă vine din comparația europeană. Potrivit datelor Eurostat, în februarie 2026, rata anuală a inflației din România a atins 8,3%, un nivel de aproape patru ori peste media UE, care a fost de 2,1%. Nicio altă țară din Uniune nu se apropie de acest nivel, următoarele clasate fiind Slovacia, cu 4,0%, și Croația, cu 3,9%.
Dar presiunea se vede și mai clar la coșul de cumpărături.
În ianuarie 2026, România a înregistrat și cea mai mare inflație alimentară din UE, de 7,6%, în condițiile în care media europeană a fost de doar 2,5%. Următoarele țări în clasament au fost Estonia, cu o creștere a prețurilor la alimente de 6,1%, și Grecia, cu 4,7%.
Scumpirile la alimente s-au accelerat brusc după vara anului 2025. Dacă în mai 2025 inflația alimentară era de 6,7%, aceasta a sărit la 8,0% în iulie și a atins un vârf de 8,9% în august. Deși a urmat o ușoară corecție, nivelul a rămas ridicat, ajungând la 7,6% în ianuarie 2026.
Consumul și investițiile, în cădere liberă
Scumpirile au lovit direct în buzunarele românilor și au frânat motorul economiei. Datele privind consumul arată o răcire bruscă a cererii, care a trecut pe minus din august 2025 și nu și-a mai revenit. Dacă în iulie 2025 consumul încă înregistra o creștere de 3,5%, în februarie 2026 acesta s-a prăbușit cu 6,2% față de aceeași lună a anului precedent.
Și investițiile finanțate de la bugetul de stat s-au redus abrupt.
Mai exact, în primele două luni din 2026, statul a investit doar 2.596 milioane de lei. Suma este cu 55% mai mică față de cea din aceeași perioadă a anului 2025, când investițiile se ridicau la 5.718 milioane de lei.
Salariile și pensiile nu mai țin pasul cu prețurile
Eroziunea se vede direct în puterea de cumpărare a veniturilor. În cazul salariului mediu net, puterea de cumpărare a intrat în teritoriu negativ din iulie 2025, ajungând la o scădere de 5,0% în februarie 2026. Cu alte cuvinte, deși salariile au crescut nominal, românii pot cumpăra mai puține bunuri și servicii cu banii câștigați.
Însă, probabil cel mai puternic șoc a fost resimțit de pensionari. Puterea de cumpărare a pensiei medii s-a prăbușit spectaculos într-un interval foarte scurt. Dacă în a doua parte a anului 2024 indicatorul înregistra creșteri uriașe, de peste 32%, iar în primăvara lui 2025 încă se menținea la un solid 17%, din septembrie 2025 a trecut brusc pe minus.
În februarie 2026, puterea de cumpărare a pensiei medii era cu 8,3% mai mică decât în anul anterior. Trecerea de la un plus de peste 30% la un minus de peste 8% arată o pierdere foarte puternică pentru pensionari.
