România ocupă locul întâi în UE la mortalitatea din boli cardiovasculare

Aproape 60% dintre români mor din cauza bolilor de inimă sau a accidentelor vasculare cerebrale. Cifra, una seacă, ascunde o realitate cruntă: bolile cardiovasculare ucid de trei ori mai mulți oameni în țara noastră decât toate formele de cancer la un loc, care produc circa 20% din decese. Statistica ne plasează pe un rușinos prim loc în Uniunea Europeană la acest capitol, transformând România în campioana neagră a mortalității care ar putea fi, în multe cazuri, prevenită.

Cifrele care ne condamnă

Datele publicate de Eurostat pentru anul 2022 arată că România face parte dintr-un grup restrâns de state membre, alături de Bulgaria, Lituania și Letonia, unde afecțiunile sistemului circulator cauzează mai mult de jumătate din totalul deceselor. La nivelul întregii Uniuni, media este de 32,7%. Practic, în România, inima este principalul ucigaș.

Prof. Univ. Dr. Dragoș Vinereanu, șeful Clinicii de Cardiologie de la Spitalul Universitar de Urgență București, a tradus aceste statistici într-un avertisment direct. „Dacă este să luăm mortalitatea preventibilă, deci ce am putea preveni prin măsurile pe care le putem lua, suntem pe primele trei locuri atât la bolile cardiovasculare, cât și la cele cerebrovasculare. Cu alte cuvinte, stăm foarte prost în acest moment.”

Mai mult, când vine vorba de factorii de risc care duc la aceste boli, România se află în ceea ce Societatea Europeană de Cardiologie numește „zona de risc foarte înalt”. Sau, cum spune plastic medicul Vinereanu, „zona cea mai roșie cu putință”.

De ce moare inima românului: un cocktail de riscuri

Explicația pentru aceste statistici sumbre stă într-o combinație de factori de risc larg răspândiți în populație și, parțial, ignorați. Prof. Univ. Dr. Doina Dimulescu, medic primar cardiolog, identifică principalele cauze: o prevalență crescută a diabetului zaharat (peste 10% din populație, dublu față de cifrele raportate anterior), o rată a hipertensiunii arteriale de 45% cu un control terapeutic sub media europeană, o creștere alarmantă a obezității la toate vârstele, inclusiv la copii, și un număr mare de fumători. La acestea se adaugă dislipidemia (colesterolul mărit) necontrolată și îmbătrânirea populației.

O problemă sistemică majoră, subliniată de Dr. Dimulescu, este „absența unui program național de screening și prevenție primară”. Fără un astfel de program, mulți români descoperă că au o problemă abia atunci când este prea târziu. Medicii recomandă ca, după vârsta de 40 de ani, fiecare persoană să facă o evaluare generală a factorilor de risc cardiovascular.

Cele 5 semne de alarmă ale infarctului, ignorate prea des

Infarctul miocardic nu apare întotdeauna ca în filme. Deși simptomele pot fi dramatice, uneori sunt subtile sau atipice, în special la femei, diabetici și vârstnici. Cunoașterea semnelor clasice poate face diferența dintre viață și moarte, pentru că, așa cum spun cardiologii, „timpul înseamnă mușchi cardiac salvat”. Iată cele 5 semne de alarmă principale, descrise de Prof. Dr. Doina Dimulescu:

1. Durerea intensă în piept. Este descrisă ca o presiune, o gheară sau o arsură localizată în spatele sternului (retrosternal). De obicei, durează mai mult de câteva minute.

2. Iradierea durerii. Disconfortul nu rămâne doar în piept. Adesea, se extinde spre baza gâtului, mandibulă, umeri, în ambele brațe (mai ales cel stâng) sau între omoplați.

3. Transpirații reci și abundente. Apariția bruscă a unor transpirații reci, fără o cauză evidentă (efort fizic, căldură), este un semn clasic care însoțește durerea toracică.

4. Lipsa de aer (sufocare). Pacientul simte că nu poate respira adânc, o senzație de sufocare care poate apărea odată cu durerea sau chiar înainte de aceasta.

5. Greață, vărsături și anxietate. Starea generală de rău, însoțită de greață, vărsături și un sentiment intens de teamă sau panică, completează tabloul clinic al unui infarct miocardic acut.

Atenție! La unii pacienți, în special la diabetici, durerea poate lipsi complet (infarct miocardic indolor) sau poate fi localizată atipic, în stomac (epigastru), fiind confundată cu o indigestie. Orice stare de rău general, slăbiciune bruscă sau lipsă de aer apărută din senin trebuie tratată ca o urgență medicală.

Ce se face și ce urmează

Paradoxal, deși mortalitatea generală este uriașă, România a făcut progrese în tratarea infarctului miocardic acut. Datorită programului național de angioplastie primară, mortalitatea în spital a scăzut. Problema rămâne însă mortalitatea ridicată din cauza accidentului vascular cerebral și prevenția deficitară a bolilor în general. O altă statistică interesantă de la Eurostat arată că, între 2018 și 2023, România a fost una dintre puținele țări din UE unde numărul operațiilor de bypass coronarian a crescut, în timp ce în majoritatea statelor a scăzut.

Pentru a schimba aceste date, a fost conturată o strategie națională care, potrivit Dr. Vinereanu, se bazează pe cinci piloni: prevenția (pe primul loc), tratamentul prin programe naționale de succes, recuperarea pacienților, dezvoltarea resursei umane și cercetarea, în special prin crearea unor registre naționale de boală pentru a monitoriza calitatea procedurilor.

Până când aceste strategii vor da roade la nivel național, responsabilitatea individuală rămâne esențială. Un stil de viață sănătos, cu mișcare zilnică, o dietă fără excese de grăsimi, zahăr și sare, renunțarea la fumat și controlul periodic al tensiunii, glicemiei și colesterolului sunt cele mai sigure metode pentru a nu ajunge parte din statisticile negre care plasează România în fruntea Europei la un capitol la care nimeni nu-și dorește să fie lider.