În contextul energetic, „România are multe oportunităţi valoroase, iar sectorul energetic are un potenţial imens: România este a treia ţară ca independenţă energetică din UE şi de aceea putem deveni un adevărat furnizor de securitate energetică în Europa Centrală şi de Sud-Est”, a afirmat Iohannis, în mesajul prezentat la reuniune de consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu.
Şeful statului a subliniat că, în ultimii ani, România a dat dovadă de solidaritate oferind sprijin de tranzit şi energie Ucrainei şi Republicii Moldova.
„Reconstrucţia Ucrainei şi aderarea Moldovei la UE necesită transporturi rezistente şi infrastructuri energetice durabile”, a afirmat preşedintele.
Acesta a precizat că, România, având una dintre cele mai scăzute emisii de gaze cu efect de seră pe cap de locuitor din Uniunea Europeană, susţine măsurile convenite menite să atingă obiectivele internaţionale şi ale UE privind reducerea emisiilor de carbon, pledând în acelaşi timp şi asupra importanţei gazelor naturale şi a instalaţiilor nucleare sigure pentru o tranziţie energetică eficientă.
În acest context, şeful statului a reafirmat ambiţia României de a-şi dezvolta propriul program de energie nucleară, prin creşterea capacităţii centralei de la Cernavodă, dar şi prin explorarea soluţiilor inovatoare, precum tehnologia reactoarelor modulare mici.
Astfel, „Bazându-se pe o experienţă de zeci de ani în domeniul energiei nucleare, exploatând tehnologii occidentale şi lucrând îndeaproape cu Statele Unite şi cu alţi parteneri cu viziuni similare, România este pregătită să-şi joace rolul în ceea ce priveşte desfăşurarea de operaţiuni sigure în domeniul energiei nucleare”, a adăugat preşedintele Iohannis.
Mai mult, preşedintele a menţionat că, prin proiectele offshore de gaze naturale ale României, regiunea Mării Negre devine o adevărată „masă rotundă” a diplomaţiei energetice, un reper al unităţii şi cooperării, promovând stabilitatea şi prosperitatea pe termen lung.
În viziunea sa, în aceste vremuri dificile, construirea de sisteme energetice sigure şi rezistente nu a fost niciodată mai importantă, având în vedere distrugerea cauzată de atacurile Rusiei împotriva infrastructurii energetice şi civile a Ucrainei. El a indicat şi urgenţa critică a acţiunilor climatice.
Astfel, P-TECC a evoluat într-un parteneriat care dovedeşte plusvaloarea legăturilor transatlantice în găsirea de soluţii pentru diversificarea energiei, securitatea cibernetică energetică, decarbonizare şi rezistenţă economică, a transmis Iohannis.
„România rămâne un puternic susţinător al coordonării problemelor energetice strategice, atât la nivel regional, cât şi în zona transatlantică. Anul trecut, am găzduit Summitul Iniţiativei celor Trei Mări, unde ne-am concentrat pe îmbunătăţirea conexiunilor strategice Nord-Sud, în ceea ce priveşte infrastructura de transport şi conectivitatea energetică”, a amintit preşedintele.
Progresul nu poate exista fără economie de piaţă, concurenţă loială şi antreprenoriat în afaceri
În precizările sale, „Asta este ceea ce ne propunem să facem pentru România şi în domeniul energetic şi în ceea ce priveşte tranziţia verde. Energia a devenit o cale către un viitor mai bun, un leagăn al inovaţiei şi, pe baza moştenirii ultimilor ani, un apel la independenţă şi solidaritate. Este evident că securitatea energetică şi securitatea naţională sunt inseparabile. În ultimii ani, energia a fost folosită de Rusia ca armă pentru a pune presiune asupra statelor UE care sprijină Ucraina.
Sunt mândru de răspunsul nostru la aceste ameninţări. Criza energetică a fost un test dur, dar Uniunea Europeană a dat dovadă de rezilienţă în faţa adversităţii. Europa a îmbrăţişat umanitatea şi aceasta este fundaţia pe care putem construi un viitor comun”, a declarat şeful statului.
Iohannis a susţinut că tranziţia energetică este în prezent un factor cheie pentru o economie durabilă.
Aşadar, „Cu toate acestea, odată stabilită direcţia, viteza devine instrumentul de reglare fină pentru păstrarea şi extinderea competitivităţii economice a ţărilor noastre în contextul global. UE se confruntă acum cu provocări în materie de competitivitate, acţionând ca un actor relevant pe piaţa globală. În acest sens, cel mai verde nu este neapărat cel mai puternic şi cred că aceasta este sarcina esenţială pentru deciziile de politică publică: să găsim cea mai bună abordare pentru un echilibru optim între obiectivele ecologice şi competitivitatea economică”, a mai evidenţiat preşedintele Iohannis.
Sursa – www.economica.net
