România, pusă la pământ de criza energetică

De Jurnalul Național 261 citiri
3 min citire

Foto: Profimedia

Anul acesta a început cum nu se poate mai rău pentru piața energetică românească. conform unor informații  furnizare de curând de Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE), prima lună din an ne-a adus o majorare a importurilor de gaz și o scumpire excesivă.

În plus, oficialii guvernamentali sunt de părere că țara noastră este unul dintre statele europene care depind cel mai puțin de importurile de gaz de la Moscova. Numai că doar în ianuarie a fost nevoie să creștem cu 50% importurile, iar prețul plătit a fost unul foarte mare. Gazul a fost de patru ori mai scump, precizează ANRE.

Cum am ajuns să plătim de patru ori mai mult pe gazul importat

Mai exact, spune Autoritatea, în luna ianuarie a anului trecut importurile erau de 2,7 milioane de MWh, iar în prima lună din acest an ele au ajuns la 4 milioane de MWh. Legat de prețului de import, acesta a fost 305 lei pe MWh, de peste patru ori mai mare față de 68 de lei pe MWh, cât a fost în ianuarie 2021. De notat că ne-am confruntat și cu o scădere a producției interne. ANRE estimează că producția internă a scăzut de la 8,7 milioane de MWh, la 8,1 MWh.

Astfel că, acestea fiind spuse, 30% din necesarul intern de gaze consumat în țara noastră a venit din surse externe, din importuri.

E posibil ca la iarnă să se raționalizeze consumul de gaz

De asemenea, o analiză făcută zilele acestea de jurnaliștii CNN indică că Europa ar putea trece la raționalizarea gazului la iarnă.

Analiștii citați de prestigioasa publicație media spun că ne-am putea confrunta cu o criză energetică mai profundă decât în anii ’70.

„Această criză energetică este mult mai mare decât crizele petrolului ale anilor ’70 și ’80 și probabil că va dura mai mult”, a afirmat Fatih Birol, șeful Agenției Internaționale a Energiei (AIE), într-un interviu pentru Der Spiegel.

Lumea se află în pragul „a ceea ce ar putea deveni cea mai gravă criză energetică din anii ’70”, atenționează și Jason Bordoff, consilier în energie al fostului președinte american Barack Obama, și Meghan O’Sullivan, profesor la Harvard.