Însă, în cadrul acestei descoperiri nu se sugerează automat că băutura pe care o bem zilnic, are un impact negativ asupra creierului, ci indică modul în care poate induce o plasticitate neuronală temporară.
Creierul nostru și sistemul nervos central sunt, în general, compuse din materie cenușie și albă
Materia cenușie este formată din corpuri celulare neuronale și sinapse nervoase, în timp ce materia albă este compusă din mănunchiurile și căile care leagă acele celule neuronale. Cercetările anterioare au indicat că un consum de cofeină poate fi asociat cu reduceri acute ale volumului materiei cenușii.
În plus, în contextul altor studii, cofeina ar putea conferi efecte neuroprotectoare, încetinind declinul cognitiv asociat cu boli precum Alzheimer și Parkinson, scrie NewAtlas.
Concret, acest studiu și-a propus să analizeze efectele cofeinei asupra volumului materiei cenușii la subiecții tineri și sănătoși. O întrebare la care au vrut să răspundă cercetătorii a fost dacă influența cofeinei asupra substanței cenușii a fost rezultatul efectului asupra somnului. S-a demonstrat că privarea sau întreruperea somnului poate duce la reduceri acute ale substanței cenușii.
Douăzeci de subiecți au fost recrutați și însărcinați cu două programe de 10 zile orb. O perioadă a implicat administrarea a trei comprimate de cofeină în fiecare zi, iar cealaltă perioadă a implicat comprimate placebo. La sfârșitul fiecărui program, volumul de materie cenușie al participanților a fost măsurat prin fMRI, iar activitatea de somn cu unde lente a fost măsurată prin EEG.
Reduceri semnificative ale materiei cenușii după 10 zile de cafeină
Rezultatele au relevat reduceri semnificative ale materiei cenușii după 10 zile de cafeină. Aceste reduceri nu au fost observate după 10 zile de placebo. Și mai interesant este că studiul nu a găsit nicio diferență în activitatea de somn cu unde lente între perioadele placebo și cu cafeină. Acest lucru sugerează că reducerile de materie cenușie detectate nu sunt legate de întreruperile de somn, ci de un efect secundar unic al cofeinei.
Efectul cofeinei asupra creierului a fost observat mai relevant în lobul temporal medial drept. Această zonă a creierului include hipocampul și este responsabilă de procese precum formarea memoriei și cunoașterea spațială. Un studiu din 2022 la șoareci a constatat că un consum cronic de cofeină a provocat modificări moleculare notabile în hipocamp.
Modificările în morfologia creierului par să fie temporare
Carolin Reichert, de la Universitatea din Basel, a remarcat că aceste modificări ale materiei cenușii induse de cofeină par să se revină destul de repede după renunțarea la consumul de cafea.
Astfel, „Modificările în morfologia creierului par să fie temporare, dar până acum au lipsit comparațiile sistematice între băutorii de cafea și cei care consumă de obicei puțină sau deloc”, a spus Reichert.
Ea susține că studiul nu implică faptul că un consum de cofeină dăunează funcționării cognitive. De fapt, există cercetări care arată contrariul: cofeina pare să fie oarecum neuroprotectoare, încetinind declinul cognitiv la subiecții mai în vârstă cu risc crescut de afecțiuni precum Alzheimer și Parkinson.
”Rezultatele nu înseamnă neapărat că un consum de cofeină are un impact negativ asupra creierului”, a subliniat Reichert. „Dar consumul zilnic de cofeină afectează evident hardware-ul nostru cognitiv”, adaugă ea.
Sursa – www.capital.ro
