Salarii, statul de drept şi Schengen: 3 lucruri care s-ar putea schimba în România după alegerea noii şefe a Comisiei Europene

Ursula von der Leyen a devenit, la limită, noul preşedinte al Comisiei Europene. Votul a fost atât de strâns, încât postul şi majoritatea ei au fost asigurate de europarlamentarii britanici, care au susţinut-o, deşi mandatele lor vor fi probabil anulate la toamă, odată cu Brexitul.
Ursula a primit 383 de voturi “pentru”, minimumul necesar pentru învestitură fiind 374. Este cea mai fragilă majoritate din istoria Parlamentului European.
Alegerea ei fiind în dubiu, a dus o campanie atipică. A promis de toate, pentru toţi. Când ceva pare prea bun pentru a fi adevărat, de obicei aşa este, iar acest lucru a fost sancţionat de parlamentari. Un bun exemplu este platforma ei “verde”, prin care a promis o legislaţie privind zero emisii nete de carbon până în 2050 în primele ei 100 de zile de mandat. Un plan ambiţios, pe care însă nu l-au crezut nici măcar Verzii din PE, care nu i-au acordat votul.
Ursula von der Leyen nu a spus “nu” nimănui şi probabil aşa a reuşit, la limită, să-şi asigure învestirea, dar asta nu înseamnă că mandatul ei va fi unul uşor. În eventualitatea unui Brexit, multe dintre voturile ei vor dispărea, iar altele au venit de la eurodeputaţi eurosceptici, potrivit informaţiilor jurnaliştilor de la Bruxelles.
O parte a acestor promisiuni ambiţioase vizează, indirect, şi România. Libertatea vă prezintă trei angajamente ale noului şef al CE care ar putea să aibă impact în România în perioada viitoare.

Una dintre principalele teme ale campaniilor socialiştilor şi popularilor europeni a fost discrepanţa de dezvoltare dintre Est şi Vest. Ambele familii politice aveau idei diferite despre cum pot reduce acest decalaj, iar Von der Leyen va avea sarcina dificilă de a găsi acum un echilibru. Pare să încline momentan către platforma socialistă, în spatele căreia stă un lobby uriaş –

Confederaţia Europeană a Sindicatelor reuneşte 45 de milioane de muncitori din 39 de ţări de pe continent. Sindicaliştii europeni au cerut o egalizare, în etape, a salariului minim dintre est şi vest. Ursula von der Leyen a promis un pas intermediar.

“Vreau să mă asigur că munca se plăteşte echitabil. Într-o economie socială de piaţă, fiecare persoană care lucrează cu normă întreagă ar trebui să câştige un salariu minim care să asigure un trai decent. De aceea vom dezvolta un cadru, respectând, desigur, diferitele pieţe ale muncii”, a spus ea, în discursul din Parlamentul European.
De la această promisiune până la măsuri concrete va fi o cale lungă, dar discursul ei arată că presiunea socialiştilor europeni funcţionează. Nu doar salariul minim va primi sprijin de la Bruxelles – o măsură care va avea cel mai mare impact în ţările mai puţin dezvoltate – ci şi fondul de şomaj.
“O Schemă Europeană de Reasigurare de Şomaj va susţine economiile şi cetăţenii noştri în vremuri de şocuri externe”, a anunţat noul şef al Comisiei.

“Nu poate exista nici un compromis când vine vorba despre statul de drept. Niciodată nu va exista compromis”.

“Există sentimentul unei diviziuni între Europa Centrală şi de Est şi vestul Europei. Trebuie să depăşim această diviziune. Sunt plină de respect când mă gândesc la eforturile ţărilor Europei Centrale şi de Est pentru a se alătura Schengen şi Eurozonei”, a spus ea, în cadrul unei audieri.
A promis accesul ţărilor în aceste zone în momentul în care îndeplinesc criteriile. Ar putea însemna că se va opune blocajelor politice dinspre ţările vestice, pentru a asigura un echilibru între regiuni.

Ideea echilibrului a fost subliniată şi într-un interviu pentru televiziunea regională N1, din fostul spaţiu iugoslav. Noul şef al CE a vorbit aici despre cum vor fi împărţite funcţiile în viitoarea Comisie.
“Nu sunt decisă deloc cum va arăta acest puzzle în final. Dar sunt conştientă de faptul că trebuie să există un echilibru geografic. De aceea mă uit la Europa Centrală şi Europa de Est în special”.
Este de aşteptat astfel ca ţările din această regiune să primească funcţii mai importante. Un prim efect al alegerii Ursulei van der Leyen, de exemplu, este faptul că şansele Laurei Codruţa Kovesi de a ajunge şeful Parchetului European au crescut substanţial.

sursa libertatea.ro

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata