Săptămâna de lucru de 4 zile – DA sau NU?

​La „Referendum” de luni seară, despre o idee care câştigă tot mai mult teren în lume: săptămâna de lucru de 4 zile – DA sau NU? Este punctul de plecare al unei dezbateri despre schimbările intervenite pe piaţa muncii, în urma pandemiei. Emisiunea este realizată în parteneriat cu HotNews.ro.

 

Săptămâna de lucru de 4 zile – DA sau NU? La această întrebare sunt invitaţi să răspundă cititorii HotNews.ro. în cadrul unui sondaj odată cu începerea emisiunii. De asemenea, își pot spune părerea folosind sistemul de comentarii de la finalul articolului.

În acest sens, opinii avizate şi argumente pro şi contra ne aduc, Radu Burnete de la Confederaţia Patronală Concordia, Petru Dandea secretarul general al CNS Cartel Alfa, Cristina Scutaru, specialist resurse umane, Răzvan Vasiliu, avocat specializat pe legislaţia muncii, Lavinia Ţânculescu-Popa, psiholog pe probleme de muncă, respectiv Mălina Mîndruţescu, jurnalist.

 

Principalele argumente ale invitaților:

Mălina Mîndruţescu (jurnalist):

  • modernizarea muncii în general este importantă, acest subiect devine din ce în ce mai important la nivelul discursului public european și internațional
  • măsura vizează o calitate mai ridicată a muncii, un mai mare echilibru între viața personală și cea profesională
  • guvernul spaniol a aprobat primul proiect pilot din lume cu o săptămână de lucru de 4 zile
  • flexibilizarea muncii este extrem de importantă în contextul pandemiei și a lumii din ziua de azi, este un demers de viitor

Radu Burnete (Confederația Patronală Concordia):

  • aș începe cu o glumă, în România avem deja săptămâna de lucru de 4 zile și jumătate
  • am încercat acest experiment la Concordia, n-a mers prea bine, în primul rând fiindcă nu toți ceilalți aveau o săptămână de lucru de 4 zile
  • începi să ai niște desincronizări, am început cu un program extrem de flexibil, ne-am trezit că nu mai putem avea o ședință
  • există industrii în care dacă lucrezi cu o zi mai puțin produci cu 20% mai puțin, ce faci dacă compania își reduce cu 20% activitatea, de unde să îți plătească același salariu?
  • trebuie foarte multe piese din acest puzzle să fie regândite pentru a reduce săptămâna de muncă la 4 zile, ideea nu e nouă există cel puțin din anii ’30

Cristina Scutaru (specialist HR):

  • nu încă, discuția este una atât de amplă, nu este momentul, nu avem nici cadrul legal
  • sunt foarte multe întrebări practice care diferă în funcție de industrie, totul trebuie personalizat pe anumite sectoare
  • principalul obiectiv este well being-ul angajatului, să fie productiv și să vină cu bucurie la serviciu, și acest lucru este foarte personalizat
  • ideea trebuie testată prin programe pilot, pe echipe foarte mici

Răzvan Vasiliu (avocat):

  • din punct de vedere legislativ este posibil să avem acest lucru și acum, se numește săptămâna comprimată de lucru, este prevăzută de legislația din România dar cu creșterea numărului de ore zilnic
  • codul muncii din anul 2003 prevede munca la domiciliu dar înainte de pandemie era foarte puțin folosită
  • în 2018 a apărut o lege care să reglementeze telemunca, iarăși, foarte puțin folosită înainte de pandemie

Lavinia Ţânculescu-Popa (psiholog):

  • dacă săptămâna de muncă devine de 4 zile și cea de școală devine de 4 zile
  • problema nu se pune dacă am reduce de la 5 la 4 zile ci e vorba de ore de lucru pe care angajații le petrec în munca efectivă
  • burnout-ul nu vine din faptul că se lucrează 5 zile ci că angajatorii supraîncarcă și dau indicații ambigue sau cerințe confuze
  • dacă lucrezi 4 zile nu înseamnă neapărat că vei fi mai puțin obosit

Petru Dandea (CNS Cartel Alfa):

  • din moment ce avem roboți care ne reduc cantitatea de muncă de ce nu am putea trece la 4 zile de muncă?
  • angajatul vrea mai mulți bani pentru că este plătit foarte prost.
  • România trebuie să facă pași mari în direcția apropierii de Europa Occidentală, patronii trebuie să se gândească foarte bine, nu să aducă 100.000 de vietnamezi în România.
    • Lavinia Ţânculescu-Popa (psiholog):

      • românii muncesc multe ore suplimentare din mai multe motive, unul principal ar fi lipsa eticii muncii la nivel de națiune, noi nu suntem natural făcuți să penalizăm proasta performanță
      • dacă vrem să avem o echitate între angajați ar trebui să stabilim exact ce se întâmplă în orele de muncă, angajatorii să nu supraaglomereze programul angajaților
      • cred că problema mai mare este încărcarea pe post

      Cristina Scutaru (specialist HR):

      • piața muncii s-a schimbat foarte mult, totul trebuie privit particular, sunt cazuri și cazuri
      • generația 20-30 de ani din corporații are o diferență de mentalitate foarte mari, tinerii de astăzi caută foarte multă flexibilitate în program, sunt mult mai pretențioși și selectivi
      • generațiile actuale ar fi foarte încântate de săptămâna de lucru de 4 zile, generația tânără călătorește mult mai mult, are alte nevoi
      • noi trebuie să ne adaptăm la această generație, nicidecum să spunem „pe vremea mea” și să o arătăm cu degetul, ea are alte skill-uri decât alte generații

      Radu Burnete (Confederația Patronală Concordia):

      • înainte de pandemie doar 0,9% din români practicau telemunca, în țările nordice procentul era de cam o treime
      • economia noastră încă e dominată de sectoare foarte mari care nu se pretează la telemuncă: agricultura, retail, producția
      • în plus, companiile mai mari sunt în general mai pregătite pentru acest tip de muncă, în România 90% din firme sunt IMM-uri, doar 10% sunt companii mari
      • unele companii au probleme acum, unii angajați nu mai vor să revină la birou

      Răzvan Vasiliu (avocat):

      • cele mai dese conflicte se referă la plata orelor suplimentare, salarii stau și prestează de multe ori peste programul normal de lucru

      Petru Dandea (CNS Cartel Alfa):

      • în Franța implementarea săptămânii de muncă de 35 de ore a însemnat 2,5 milioane de locuri de muncă suplimentare, a fost o politică inteligentă
      • la Bruxelles se discută ce o să facem în următorii ani când o să ne ia roboții locurile de muncă
      • dacă sectoare întregi din economie vor fi mobiliate cu roboți putem ca munca care rămâne disponibilă pentru oameni la nivel de economie să o distribuim pe niște programe de muncă mult mai flexibile

      Radu Burnete (Confederația Patronală Concordia):

      • multă lume începe să vorbească despre acest „pericol” al roboților care vor face o mare parte din munca umană nenecesară, eu aș lua toată chestia asta cu un gram de sare
      • nu e prima dată când vedem discuția asta, ea se tot repetă de vreo 150 de ani
      • într-adevăr, de data aceasta inteligența artificială aduce cumva ceva nou din cauza calculatoarelor care pot uneori să ne înlocuiască și anumite procese de gândire
      • nu cred că fenomenul acesta va fi atât de rapid încât deja în 5 ani de zile să ne temem că rămânem fără joburi
      • în 1920 lumea noastră de astăzi cu toate joburile pe care le avem era inimaginabilă, probabil și pentru noi este inimaginabil cum ar arăta o economie peste 50 de ani în care roboții domină muncile astea neplăcute sau dificile și noi ne ocupăm de lucruri mai sofisticate
Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata