Secretul înghețat al Groenlandei: Coșmarul arctic al lui Trump

Donald Trump voia să cumpere Groenlanda. Visul lui s-a izbit de un obstacol. Unul la care nimeni nu se aștepta. Nu e politic. E ceva îngropat sub kilometri de gheață, un detaliu care face toată afacerea aproape imposibilă. Potrivit Dailymail.

Savanții au găsit un punct slab geologic, un adevărat „călcâi al lui Ahile” sub calota glaciară. Acesta accelerează prăbușirea ei și complică serios planurile americane în Arctica. Un studiu nou, preluat de Dailymail, vorbește despre un strat ascuns de sediment – pământ moale și nisip. Pe acest strat, ghețarii alunecă spre ocean cu o viteză alarmantă. Ironia sorții…

Ce au găsit savanții sub kilometri de gheață

Studiul din revista Geology e clar: calota glaciară a Groenlandei e mult mai instabilă decât se credea. De ce? Gheața nu stă direct pe rocă solidă. Sub ea se află un pat de sedimente care reduce frecarea. Când apa din topire se infiltrează, acționează ca un lubrifiant perfect. Așa se explică de ce blocuri uriașe de gheață se mișcă cu o ușurință înfricoșătoare.

RecomandăriSUA vizează resursele energetice ale Groenlandei. Washingtonul își recalibrează strategia în Arctica.

Yan Yang, cercetător la Universitatea din California, San Diego, a explicat că stratul de sediment are și 200 de metri grosime în multe locuri. Uneori, chiar 300. Depozitele cele mai groase sunt exact acolo unde baza gheții e mai caldă și umedă. Unde e mai rece și gheața e lipită de rocă, stratul e subțire sau chiar lipsește. Asta face ghețarii de acolo mai stabili. Simplu. Yang avertizează: „Dacă mai multă apă topită ajunge la bază, aceste sedimente pot reduce și mai mult rezistența, pot accelera curgerea gheții și pot crește pierderile de gheață în ocean”. Apoi a adăugat. „Asta înseamnă că unele regiuni ale Groenlandei ar putea fi mai vulnerabile la schimbările climatice decât presupun modelele actuale.”

De ce comorile Groenlandei devin brusc de neatins

Descoperirea asta aruncă în aer motivul principal al interesului administrației Trump. Resursele. Sub gheață se ascund zăcăminte imense de petrol, aur, grafit, cupru, fier și pământuri rare. Dar cum ajungi la ele?

Aici e problema. Stratul de sediment face forajul un iad. Un studiu din 2022, apărut în The Cryosphere, a arătat că ai nevoie de o bază stabilă, de rocă înghețată, pentru a fora în siguranță. Sute de metri de pământ și nisip moale transformă totul într-o operațiune periculoasă, lentă și scumpă. Burghiele se blochează. Echipamentele cedează. Instabilitatea poate opri totul oricând.

RecomandăriSUA vrea beneficii pentru protecția Groenlandei. Arctica, sub presiune

Și asta nu e tot. Topirea rapidă a ghețarilor înseamnă mai multe aisberguri. Mult mai multe. Iar asta crește exponențial riscurile și costurile pentru orice platformă petrolieră din larg.

Bătălia pentru Arctica: De ce insistă Trump, Rusia și China

Insistența lui Trump nu e un moft imobiliar. Nicidecum. Presa norvegiană scrie că săptămâna trecută a cerut din nou ca Groenlanda să fie cedată SUA. Motivul? Danemarca nu o poate apăra de Rusia și China. Washingtonul vede controlul insulei ca pe o necesitate strategică, un scut pentru a bloca o eventuală invazie a Americii de Nord prin Arctica.

Dar interesul nu e doar american. China, deși la 8.000 de kilometri distanță, s-a autoproclamat „stat cvasi-arctic” încă din 2018. Așa își justifică prezența. Beijingul vrea resursele, dar și noile rute maritime deschise de topirea gheții. Coincidență? Greu de crezut.

RecomandăriAnunțul oficial de la Kiev. Peste 180 de soldați se întorc acasă după ani de captivitate

Cum a fost „scanată” întreaga insulă

Cum au aflat toate astea? Echipa lui Yang a folosit o metodă ingenioasă. Au luat datele seismice de la 373 de stații de monitorizare din Groenlanda, adunate în ultimii 20 de ani. Au analizat, practic, cum călătoresc undele cutremurelor prin gheață și prin solul de sub ea.

Au căutat întârzieri în semnale. O întârziere însemna un strat moale între gheață și rocă. Așa au cartografiat grosimea și locația stratului de sediment. Apoi au comparat datele reale cu simulările pe computer, care modelau doar gheață pe rocă. Diferența a scos la iveală secretul care ar putea schimba jocurile de putere din Arctica.