Președintele ANAF, Adrian Nicușor Nica, a făcut o declarație surprinzătoare care a stârnit dezbateri: produsele preparate în gospodării, precum gemul făcut în casă, influențează negativ Gap-ul de TVA al României. Acest indicator măsoară diferența dintre suma totală care ar trebui colectată din taxa pe valoarea adăugată și ceea ce statul reușește efectiv să încaseze.
Astfel, „Inclusiv gemul făcut din prunele din curtea din spate, inclusiv asta afectează Gap-ul de TVA”, a spus șeful ANAF, explicând că în statistica oficială a Comisiei Europene sunt incluse toate produsele realizate pentru consum propriu, nu doar cele comercializate pe piață. Prin urmare, alături de gemuri și conserve, în calcul intră și alte bunuri produse în gospodării, precum brânzeturile, legumele sau băuturile tradiționale.
Gemuri și conserve, brânzeturile, legumele sau băuturile tradiționale, intră în calcul
Ultimele date publicate de Comisia Europeană, aferente anului 2022, arată că România are un Gap de TVA de aproximativ 30%, cel mai mare din Uniunea Europeană. Specialiștii estimează că între 7% și 9% din acest procent provine din necolectarea asociată autoconsumului, adică din produsele realizate pentru uz personal și care nu intră în circuitul fiscal.
Deși pare o explicație neobișnuită, afirmațiile oficialului ANAF scot la iveală problemele structurale ale sistemului fiscal românesc, între care lipsa de modernizare și refuzul de a colabora cu experți internaționali pentru optimizarea colectării taxelor.
România a refuzat sprijinul tehnic
Spre deosebire de alte state membre, care au apelat la consultanță specializată pentru reducerea pierderilor din TVA, România a ales să nu solicite asistență de la organismele europene. Situația a rămas neschimbată ani la rând, menținând țara în topul negativ al colectării fiscale din UE.
În acest sens, noul președinte ANAF a anunțat că vrea să schimbe această abordare: „Vom lucra împreună cu Comisia Europeană și vom primi asistență din partea experților de la Banca Mondială”, a declarat Adrian Nicușor Nica, menționând că intenționează să aplice un plan de reformă inspirat din modelele de succes ale altor state europene.
Modelul bulgar: de la 30% la sub 10% Gap de TVA
Un exemplu relevant este Bulgaria, care în urmă cu două decenii se confrunta cu o situație similară, având un Gap de peste 30%. După colaborarea cu experții Băncii Mondiale, Sofia a reușit să reducă pierderile la mai puțin de 10%.
Din datele oficiale, Bulgaria, care între anii 2000 și 2010 avea un randament fiscal mai scăzut decât România, a ajuns acum la o performanță remarcabilă, cu un Gap de TVA de doar 4,9%, sub media Uniunii Europene.
Prin comparație, România rămâne printre statele cu cea mai scăzută eficiență fiscală, dar conducerea ANAF afirmă că, odată cu implementarea reformelor anunțate, instituția va începe să recupereze decalajul și să aducă mai multe venituri la bugetul de stat.
