Șeful Hidroelectrica Bogdan Badea avertizează România a ajuns importator de energie

România nu mai este exportator net de energie, o realitate confirmată marți de directorul general al Hidroelectrica, Bogdan Badea. Prezent la conferința regională „The Economist Romania Government Roundtable”, șeful celui mai mare producător de energie din țară a tras un semnal de alarmă serios privind dezechilibrul creat în sistemul energetic național.

„Cenușăreasa” tehnologiilor verzi

Deși Hidroelectrica este, teoretic, perfect aliniată cu țintele europene, lucrurile stau puțin diferit în practică. Compania se simte lăsată în urmă, în ciuda capacității sale uriașe de producție verde. „Suntem cel mai mare producător de energie electrică din România. Avem 6,3 gigawați în centrale hidroelectrice și 108 megawați în energie eoliană. Așadar, teoretic, suntem perfect aliniați cu obiectivele stabilite de Green Deal la nivelul Uniunii Europene. În realitate însă, cred că ceea ce a fost omis sau tratat ca o ‘Cenușăreasă’ a tehnologiilor regenerabile a fost energia hidro”, a declarat Badea.

Acesta a detaliat și paradoxul în care se află sectorul. „Centralele hidroelectrice au rămas undeva la mijloc: operăm tehnologii verzi, sustenabile, creăm valoare adăugată acolo unde avem lacuri, inclusiv artificiale, și creăm infrastructură și obiective turistice. (…) În același timp, dintr-o altă perspectivă, centralele hidroelectrice nu sunt suficient susținute în Europa – iar acest lucru l-am resimțit în ultimii 10 ani. Ne confruntăm cu dificultăți în continuarea unor investiții mai vechi, iar procedurile devin din ce în ce mai birocratice.”

RecomandariValoarea Hidroelectrica ajunge la 76,5 miliarde lei. Seful de supraveghere este inculpat pentru mita

O întrebare rămâne suspendată în aer. „Marea întrebare este: ‘Unde ne aflăm? Mai este energia hidro o tehnologie susținută la nivelul Uniunii Europene, nu e susținută? Este încurajată sau nu?’”, a punctat directorul Hidroelectrica.

Un deficit creat în ritm alert

Radiografia sectorului energetic românesc, așa cum a fost prezentată de Bogdan Badea, arată o diferență periculoasă de ritm. Am renunțat rapid la capacități de producție de bază, fără să punem altceva în loc cu aceeași viteză. Iar efectele se văd deja. „Astfel, s-a creat un dezechilibru, un deficit. România a trecut de la statutul de exportator net – inclusiv pentru securitatea energetică a regiunii – la o situație care pune presiune suplimentară pe sistem”, a explicat el.

Dezechilibrul este accentuat și de factori climatici. Anul trecut, de pildă, a fost marcat de o secetă extremă, care a dus producția hidro la doar 11,8 TWh. Cifrele sunt îngrijorătoare dacă le comparăm cu o medie de aproape 15 TWh sau chiar cu producția de 18 TWh din 2023.

RecomandariȘeful PNUD avertizează – războiul din Iran poate arunca 30 de milioane de oameni în sărăcie

O realitate dură.

„Avem multe instalații solare, ceea ce este un lucru bun. Eu susțin mereu ideea că nu trebuie să fie o competiție între tehnologii. Trebuie să învățăm cum să le combine și care este mixul corect pentru tranziția energetică. În acest mix, hidro ar trebui să fie cel mai important jucător, deoarece este principalul furnizor pentru securitatea alimentării și pentru serviciile de echilibrare. Și folosim o resursă regenerabilă: apa”, a completat CEO-ul Hidroelectrica.

Birocrația, un baraj mai mare ca Vidraru

Dacă se înlocuiesc tehnologiile vechi cu unele noi, presiunea pe sistem va crește și mai mult, ceea ce impune o capacitate de stocare mai mare. Și totuși, cum stăm la capitolul investiții? V-ați fi imaginat vreodată că birocrația poate bloca proiecte ani la rând? Directorul Hidroelectrica a oferit un exemplu șocant, care arată dimensiunea problemei.

RecomandariEuropa mai are combustibil de avion pentru 6 săptămâni avertizează șeful AIE

„Sincer, nu cred că o centrală hidroelectrică este mai puțin prietenoasă cu mediul decât o baterie. Da, bateriile sunt utile – și noi le folosim pentru optimizarea producției – dar pe termen lung cred că hidroenergia este tehnologia sustenabilă. Și cred că aici este una dintre problemele modului în care a fost construit Green Deal-ul”, a spus Badea.

Dar nu e totul pierdut. „Totuși, nu este prea târziu să încercăm să încurajăm investițiile în hidro și să reducem birocrația”, a adăugat el. Numai că cifrele sunt descurajante. „De exemplu, în România avem nevoie de aproximativ cinci ani pentru a obține autorizația de mediu, conform legislației europene, adaptată în cea națională, chiar și pentru a înlocui un echipament vechi cu unul nou.”

Ca să înțelegem mai bine absurdul situației, Bogdan Badea a făcut o comparație istorică zdrobitoare. „Și am construit centrala de la Vidraru integral în aproape aceeași perioadă, șase ani”, a încheiat acesta, în cadrul conferinței (desfășurată la București între 30 martie și 1 aprilie).