Sfânta Lumină va fi adusă sâmbătă de la Ierusalim cu un plan de rezervă
Sfânta Lumină va fi adusă sâmbătă seara de la Ierusalim de către arhimandritul Ioan Meiu, superiorul Așezămintelor Patriarhiei Române la Locurile Sfinte. Avionul va ateriza pe Aeroportul Internațional „Henri Coandă”, unde lumina va fi oferită delegaților eparhiilor Bisericii Ortodoxe Române.
De acolo, centrele eparhiale o vor distribui mai departe fiecărei parohii, prin intermediul protopopiatelor.
În aceeași seară, în jurul orei 19:00, Sfânta Lumină va fi primită la Catedrala Patriarhală istorică „Sfinții Împărați Constantin și Elena” de către Patriarhul Daniel. Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, părintele consilier patriarhal Adrian Agachi, a confirmat joi pentru AGERPRES că tradiția continuă conform planului. „Nu am primit nicio informație legată de vreo eventuală problemă, deci până acum lucrurile rămân neschimbate”, a declarat acesta.
Planul B al Patriarhiei în caz de forță majoră
Însă, Patriarhia a luat în calcul și un scenariu de rezervă, având în vedere escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Dacă aducerea Sfintei Lumini nu va fi posibilă din motive neprevăzute, credincioșii vor primi lumina adusă anul trecut de la Ierusalim.
Aceasta a fost păstrată neîntrerupt aprinsă într-o candelă specială la Catedrala Patriarhală.
„La această oră, există toate premisele ca Sfânta Lumină să fie adusă ca în fiecare an, însă, ținând cont de situația geopolitică actuală, marcată de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, aducerea acesteia poate fi afectată doar într-un caz de forță majoră neprevăzută. Într-o astfel de situație total nedorită și imposibil de anticipat, Sfânta Lumină de la Ierusalim va fi oferită de la Catedrala Patriarhală istorică ‘Sfinții Împărați Constantin și Elena’, de pe Colina Bucuriei”, a transmis Patriarhia într-un comunicat de presă.
Miracolul din Sâmbăta Mare
Lumina Sfântă este considerată un miracol al ortodoxiei, care are loc în fiecare an de Paște la Ierusalim. Evenimentul se petrece în timpul Vecerniei Mari din Sâmbăta Mare, între orele 12:30 și 14:30, când un foc se pogoară din cer deasupra Sfântului Mormânt. Martorii susțin că, în primele minute, flacăra nu arde.
Ritualul este precedat de măsuri stricte de verificare.
Încă din Vinerea Mare, imediat după Prohod, Sfântul Mormânt este inspectat amănunțit pentru a elimina orice suspiciune de înscenare. Verificarea este făcută de polițiști civili care nu sunt creștini, de obicei un arab, un turc și un reprezentant al statului Israel. Aceștia controlează încăperea pentru a se asigura că nu există nicio sursă de foc ascunsă și îi percheziționează corporal pe cei care vor intra în mormânt. Ulterior, ușa este sigilată, iar la intrare rămân doar gardienii.
În timpul slujbei, Patriarhul Ierusalimului, îmbrăcat doar cu un stihar alb, cu epitrahil și brâu, se îndreaptă spre Sfântul Mormânt. La intrare, este controlat din nou de polițiști, în prezența martorilor de la toate confesiunile. Patriarhul desigilează intrarea și pătrunde în prima încăpere, Capela Îngerului, însoțit, conform tradiției, doar de un arab de religie islamică.
Mai departe, patriarhul intră singur în camera mormântului și îngenunchează pentru a se ruga. Cei prezenți în biserică observă adesea o lumină asemănătoare unui fulger, care coboară prin cupola de deasupra. Lumina, descrisă ca un glob care se sparge în bucăți, ajunge pe lespedea Sfântului Mormânt și aprinde vata presărată deasupra. Patriarhul ia vata aprinsă, o așază în două cupe de aur și aprinde două mănunchiuri de câte 33 de lumânări, cu care iese apoi pentru a împărți lumina credincioșilor.
