Sectorul aviaţiei a fost unul dintre sectoarele economice puternic afectate de restrângerea severă a mobilităţii persoanelor între destinaţii şi în acest context, traficul de pasageri pe aeroporturile bucureştene a scăzut dramatic faţă de valorile prognozate pentru anul 2020: cu 58,5% în luna martie, 98,4% în luna aprilie, 98% în luna mai, 94,5% în luna iunie.
Însă, anterior de declanşarea epidemiei şi în ţara noastră, în februarie 2020, România a notificat Comisia despre intenţia sa de a acorda TAROM un împrumut pentru salvare în valoare de aproximativ 36,7 milioane de euro (aproximativ 176 de milioane de lei), întrucât compania aeriană se confrunta cu un deficit acut de lichidităţi din cauza creşterii puternice în ultimii ani a costurilor sale de exploatare ca urmare a îmbătrânirii flotei sale. În absenţa ajutorului, TAROM nu mai putea fi în măsură să îşi îndeplinească obligaţiile de plată şi să îşi menţină activitatea.
Pe 19 februarie, ministrul propus la acea dată pentru portofoliul Transporturilor, Lucian Bode, declara că TAROM va încheia anul 2019 cu pierderi de aproape 200 de milioane de lei, iar altă soluţie în afară de acordarea unui ajutor de salvare nu s-ar fi putut găsi.
Iar pe 24 februarie, Comisia Europeană a aprobat, în conformitate cu normele Uniunii Europene privind ajutoarele de stat, planul României de a acorda acest împrumut temporar companiei aeriene de stat TAROM, pentru a se redresa.
Potrivit Comisiei Europene, prin această măsură se va asigura faptul că serviciile de transport aerian vor continua să fie prestate în mod ordonat, în special pe numeroasele rute pe care TAROM este singurul furnizor, iar pasagerii nu vor fi afectaţi de perturbări ale traficului aerian, fără a se distorsiona în mod nejustificat concurenţa pe piaţa unică.
În temeiul Orientărilor Comisiei privind ajutoarele de stat pentru salvarea şi restructurarea întreprinderilor, statele membre pot să sprijine întreprinderile aflate în dificultate, cu condiţia, în special, ca măsurile de sprijin public să fie limitate în timp şi ca amploare şi să contribuie la realizarea unui obiectiv de interes comun. Ajutorul pentru salvare poate fi acordat pentru o perioadă de maximum şase luni, timp în care compania să găsească soluţii de ieşire din situaţia de urgenţă.
„Aprobarea ajutorului de salvare este primul pas din strategia compania naţională TAROM de a restructura şi eficientiza compania. În următoarele luni compania va depune un plan de restructurare şi va întreprinde demersurile necesare pentru aprobarea acestuia şi obţinerea unui ajutor de restructurare. Implementarea măsurilor de eficientizare vor transforma compania după trei ani într-o companie modernă şi eficientă orientată către pasageri”, a anunţat TAROM, într-un comunicat.
În acest an de pandemie, TAROM, ca şi alţi operatori aerieni, şi-a transformat aeronavele şi, la debutul acesteia, a transportat materiale sanitare necesare României, pentru combaterea răspândirii coronavirusului.
„În plină criză generată de pandemia de coronavirus, care ţine la sol cea mai mare parte din flotele companiilor aeriene, TAROM reuşeşte să se reinventeze şi să găsească soluţii pentru a susţine eforturile autorităţilor. (…) Aceasta este prima dată când o aeronavă TAROM efectuează un zbor comercial de tip full cargo. Avionul a decolat de pe aeroportul Bucureşti Otopeni pe 2 aprilie, pe ruta Almaty (Kazahstan) – Shenzhen (China) şi a revenit în ţară în seara zilei de 3 aprilie”, anunţa compania pe 3 aprilie, după ce a adus din China nouă tone de materiale sanitare.
Compania TAROM a contribuit, anul acesta, la repatrierea cetăţenilor români rămaşi pe aeroporturile altor ţări, după ce avioanele şi-au oprit zborurile din cauza coronavirusului SarS-CoV-2.
În aprilie, ministrul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, Lucian Bode, a anunţat că au fost demarate discuţii cu Comisia Europeană pentru un ajutor dedicat compensării efectelor pandemiei asupra TAROM şi Blue Air, undeva la 130 de milioane de euro.
„Noi am demarat discuţii cu Comisia Europeană, până vineri vom transmite către Comisia Europeană… Deja suntem în discuţii cu Consiliul Concurenţei, Ministerul Finanţelor, cu toate instituţiile statului român responsabile, cu un demers absolut necesar şi anume acela de a solicita un ajutor pentru compensarea efectelor pandemiei. Vorbim de aproximativ 65 milioane euro pentru fiecare companie. Deci, undeva la 130 milioane euro ar fi necesare pentru a salva cele două companii”, a explicat Bode atunci.
El a precizat că a fost făcută o notă comună pentru cele două companii aeriene pentru aprobarea acestor ajutoare către Consiliul Concurenţei, prin intermediul căruia se fac demersurile la CE.
„Iniţial, au fost două demersuri paralele, le-am pus la un loc. Şi sunt convins că vom reuşi, dacă vom reuşi pentru TAROM reuşim şi pentru Blue Air, undeva la 65 de milioane de euro pentru fiecare, la acest nivel se ridică solicitările şi nevoile şi ajutorul pentru a trece această perioadă generată de pandemie”, a punctat ministrul Transporturilor.
Pe 14 august, Guvernul a adoptat Ordonanţă de Urgenţă privind acordarea unor ajutoare de stat pentru TAROM şi Blue Air pentru compensarea pierderilor provocate de pandemia de COVID-19.
„Este vorba de o Ordonanţă de Urgenţă prin care se asigură accesul acestor companii din industria de aviaţie – aşa cum a fost de altfel reglementat şi în alte state europene – la garanţii de stat pentru obţinerea unor credite pentru compensarea, asigurarea nevoilor de finanţare a acestor companii în condiţiile în care acestea au suferit pierderi masive ca urmare a pandemiei de coronavirus. În cazul de faţă, vorbim de garanţii de stat pentru TAROM în sumă de 317 de milioane de lei, iar pentru Blue Air – 300 de milioane de lei”, a arătat şeful Cancelariei premierului, Ionel Dancă, la finalul şedinţei de Guvern.
Pe 5 octombrie, Comisia Europeană a anunţat că a aprobat o garanţie de stat în valoare de aproximativ 19,3 milioane de euro (aproximativ 94 de milioane de lei) în favoarea companiei aeriene de stat TAROM. Măsura are drept obiectiv despăgubirea companiei aeriene pentru pierderile provocate direct de pandemia de coronavirus şi restricţiile de călătorie introduse de România şi alte ţări de destinaţie pentru a limita răspândirea coronavirusului în perioada 16 martie – 30 iunie. Acestea au obligat TAROM să îşi anuleze majoritatea zborurilor programate, ceea ce i-a afectat puternic cifra de afaceri.
Încă din data de 20 august, Comisia Europeană a anunţat că a aprobat o garanţie de credit în valoare de 62 de milioane de euro, menită să despăgubească Blue Air pentru daunele suferite ca urmare a pandemiei de COVID-19.
Anterior, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor (MTIC) a lansat în consultare publică un proiect de ordonanţă de urgenţă care reglementează garantarea de către Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a două împrumuturi bancare care urmează să fie acordate operatorilor aerieni TAROM şi Blue Air. „Pentru asigurarea respectării normelor europene în materia ajutoarelor de stat se prevede că acordarea ajutorului individual de stat se va face numai după obţinerea autorizării din partea Comisiei Europene şi în condiţiile prevăzute în decizia forului european”, se încheie textul ordonanţei de urgenţă publicate la începutul lunii august de Ministerul Transporturilor.
Totuşi, pe 21 octombrie, Senatul a eliminat în plen prevederile prin care era acordat sprijin financiar de stat societăţii Blue Air pentru acoperirea pierderilor din pandemie şi susţinerea activităţii acesteia până la 31 decembrie 2020, însă forul decizional este Camera Deputaţilor.
În acest context, directorul general al Blue Air, Oana Petrescu, le-a atras atenţia senatorilor, într-o scrisoare deschisă, că piaţa rămasă liberă de o eventuală dispariţie a companiei Blue Air va fi ocupată de principalul său competitor (Wizz Air – n. r.) şi nu de TAROM, operator aflat el însuşi în dificultate.
„În măsura în care Blue Air ar dispărea (aşa cum reiese din intenţiile exprimate cu ocazia şedinţei de ieri), piaţa lăsată liberă de Blue Air nu va fi ocupată de TAROM SA, ea însăşi în dificultate, ci de principalul nostru competitor. Pentru referinţă, această companie în ultimele luni a preluat deja, fără nici un cost, multe din rutele dezvoltate cu investiţii masive în ultimii ani de către Blue Air şi a ajuns să deservească, în septembrie 2020, peste 60% din piaţa de transport aerian din România”, a subliniat Oana Petrescu, în scrisoare.
Directorul general al Blue Air a apreciat că, în acest scenariu, respectivul operator aerian va extrage din aeroporturile româneşti profituri masive, care nu se vor întoarce în România.
„Pasagerii români vor continua să călătorească, dar nu vor mai plăti taxe şi impozite în România. Aeronavele cu care aceştia vor călători vor continua să polueze, dar România nu va beneficia de contribuţii la fondul de mediu. Competitorii noştri poate vor angaja câţiva dintre piloţii, însoţitorii de bord, inginerii şi tehnicienii noştri, dar aceştia nu vor plăti decât parţial taxe în România şi nu vor contribui la continuarea tradiţiei aviatice româneşti. Competitorii noştri nu vor plăti contribuţii la autorităţile aviatice române, nu vor angaja companii româneşti şi nu vor lua în niciun fel în considerare interesul românesc, atunci când vor lua decizii comerciale. Aeroporturile româneşti vor fi dependente de un operator aproape monopolist, care va extrage profituri masive, profituri care nu se vor întoarce în niciun fel în România”, se menţionează în document.
Totodată, Blue Air şi-a anunţat la începutul lunii iulie intrarea în procedura de concordat preventiv, prin intermediul căreia va putea asigura acoperirea cu prioritate a costurilor aferente operării zborurilor regulate începând cu data de 16 iulie, odată cu încheierea stării de alertă. Procedura de concordat preventiv face parte din strategia de restructurare a sa, ca urmare a contextului creat de pandemia de COVID-19, context care a determinat, în perioada martie – iunie 2020, o reducere cu peste 100 de milioane de euro a încasărilor faţă de nivelul estimat şi planificat pentru această perioadă.
Anul 2020, la nivelul aeroporturilor Capitalei, a fost deblocat „Programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti” şi a fost accelerată implementarea proiectului de reabilitare şi refuncţionalizare interioară pentru Corpurile A, B, Rotondă Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa. Pentru implementarea Programului strategic AIHCB s-a alocat de la bugetul de stat pentru anul 2020 suma de 358,2 milioane de lei pentru susţinerea efortului financiar în vederea exproprierii terenurilor necesare realizării acestui obiectiv de interes naţional.
În prezent este în derulare etapa privind achiziţionarea terenurilor necesare realizării acestui obiectiv de investiţii, în conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 799/2019 de expropriere, care constituie coridorul de expropriere situat pe amplasamentul acestei lucrări de utilitate publică de interes naţional.
Totodată, Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti dispune din nou, din 13 iulie, de calea de rulare „Delta”, care a trecut printr-un amplu proces de modernizare, întreaga structură rutieră fiind înlocuită. Astfel, acostamentele şi racordurile cu pista 1 (08R-26L) şi cu alte căi de rulare” au fost lărgite pentru conformarea cu cerinţele Regulamentului (CE) 139/2014. A fost modernizată şi instalaţia de balizaj, iar ca urmare a modernizării această cale de rulare poate asigura rularea fără restricţii a aeronavelor de categorie E (s-a luat în calcul avionul Boeing 777-300).
Costurile aferente proiectării şi execuţiei acestui obiectiv s-au ridicat la 28 de milioane de lei.
Deoarece sectorul aviaţiei este unul dintre cele mai afectate sectoare de activitate de criza generată de răspândirea noului coronavirus, Compania Naţională „Aeroporturi Bucureşti” estimează pentru anul 2020 pierderi brute de 129,4 milioane de lei ca urmare a măsurilor restrictive luate în domeniul aviaţiei, în contextul pandemiei de Covid-19. Pentru anul 2021 se prevede un rezultat brut pozitiv de 15,6 milioane de lei, iar pentru anul 2022 se prevede o revenire a traficului aerian de pasageri, ceea ce va conduce la îmbunătăţirea situaţiei financiare a CNAB şi realizarea unui profit în creştere, în valoare de 207 milioane de lei.
Începând cu 16 martie 2020, pandemia a ajuns la un nivel foarte avansat de răspândire, astfel încât mai multe state din Uniunea Europeană, printre care şi România, au decretat stare de urgenţă, închiderea spaţiilor aeriene, a graniţelor terestre, fiind afectate în mod direct companiile aeriene, aeroporturile, companiile de handling şi alţi furnizori de servicii specifice.
Pentru anul 2020, în proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2020, numărul estimat de pasageri de 5,5 milioane reprezintă 35,60% din numărul de pasageri aprobaţi în bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2020, aprobat prin HG nr. 301/2020 (număr pasageri aproximativ 15,6 milioane). Astfel, situaţia economico-financiară a CNAB a fost puternic afectată de scăderea traficului aerian.
