Spania blocată de greva trenurilor: 47 de morți în 2 accidente au aprins furia mecanicilor

Spania e sub asediu. Nu unul militar, ci feroviar. Două accidente teribile în ianuarie au lăsat în urmă 47 de morți, așa că mecanicii de tren au zis gata. Au intrat într-o grevă de trei zile care a paralizat gările din marile orașe, aruncând în aer programul a sute de mii de navetiști, scrie News.

Luni dimineață, protestul a explodat. Haos în punctele cheie ale rețelei feroviare. Degeaba au impus autoritățile servicii minime de până la 75% la orele de vârf, cel puțin conform AFP. Realitatea din teren a fost cu totul alta. Gara Atocha din Madrid, de obicei un furnicar, a fost pur și simplu sufocată, mai ales între 7:00 și 8:00 dimineața – intervalul critic pentru navetiști.

„Nu ar trebui să lucreze în condiții care îi pun în pericol”

Pe peroane, o mare de oameni. Sindicatul CCOO împărțea fluturași. Mesajul? Cereau „înțelegere și sprijin”. Reacțiile au fost amestecate, oscilând între frustrare și solidaritate. Mulți au rămas blocați, fără nicio soluție. „Nu am putut pleca”, se plânge Mari Carmen González, o femeie de 58 de ani care încerca să ajungă de la Madrid la Aranjuez. Convingerea ei e fermă: serviciile minime „nu au fost respectate”.

Surprinzător sau nu, au existat și voci care au susținut protestul. Victoria Bulgier, o profesoară americană de engleză, a declarat că înțelege „perfect” motivele grevei. Aflată în drum spre Getafe, la sud de Madrid, ea a punctat un adevăr simplu, dar adesea ignorat de autorități. „Nu ar trebui să lucreze în condiții care îi pun în pericol”, a spus ea pentru agenția de presă.

La Barcelona, altă poveste. Acolo, gara principală Sants era mult mai goală decât de obicei. O liniște ciudată, spartă doar de anunțurile despre trenuri anulate și întârzieri de pe ecrane. Afluența redusă ascunde, de fapt, o problemă mai veche: oamenii și-au pierdut de mult încrederea în sistem, fiind deja obișnuiți cu anulări și întârzieri fără număr.

Picătura care a umplut paharul: Cele două tragedii din ianuarie

Greva nu a apărut de nicăieri. A fost aprinsă de două evenimente tragice care au zguduit Spania și au scos la lumină problemele grave ale infrastructurii. Pe 18 ianuarie, o coliziune violentă între două trenuri de mare viteză la Adamuz, în sud, s-a terminat cu un bilanț de coșmar. 46 de morți. Printre ei, și mecanicul unuia dintre trenuri, după ce o garnitură a deraiat și a ajuns pe linia de lângă.

Și nu a fost totul. Doar două zile mai târziu, un alt dezastru. La Gelida, în Catalonia, prăbușirea unui zid pe calea ferată a făcut un alt tren să sară de pe șine. Mecanicul a murit pe loc, iar mai mulți pasageri au fost răniți. Accidentul acela a blocat complet serviciul de trenuri suburbane, folosit zilnic de 400.000 de călători. Nici până azi situația nu a revenit la normal.

O problemă sistemică, nu accidente izolate

Sindicatul CCOO insistă că aceste tragedii nu sunt simple coincidențe. Coincidență? Greu de crezut. Într-un manifest împărțit prin gări, sindicaliștii și-au spus clar punctul de vedere. „Accidentele recente nu sunt fapte izolate: ele sunt consecința unor decizii care privilegiază reducerile și fragmentarea serviciului în detrimentul unui transport feroviar public, sigur și bine gestionat”.

Angajații acuză direct degradarea continuă a rețelei și o lipsă cronică de finanțare. Ei spun că au depus nenumărate plângeri despre starea proastă a șinelor, dar avertismentele lor au fost ignorate sistematic. Acum, după 47 de morți, furia a explodat. Greva asta e, de fapt, un strigăt de disperare pentru siguranță și investiții, un protest nu doar pentru condițiile lor de muncă, ci și pentru viața pasagerilor pe care îi transportă zilnic.