Spitalele din România vor fi reclasificate în 4 categorii în 2026

O reformă de amploare, care promite să schimbe din temelii sistemul sanitar, este pe punctul de a fi implementată, însă detaliile concrete sunt, la acest moment, complet absente din spațiul public. Deși subiectul reclasificării spitalelor în patru categorii distincte a generat deja un val de discuții și îngrijorări, o analiză a surselor media principale și a rapoartelor internaționale la data de 27 februarie 2026 nu oferă nicio informație oficială.

O reformă anunțată, dar nedocumentată

Guvernul a lăsat să se înțeleagă că o nouă lege a sănătății va introduce o clasificare a spitalelor bazată pe competențe, de la unități pentru afecțiuni curente până la centre de excelență pentru cazuri complexe. Scopul declarat este eficientizarea resurselor și direcționarea corectă a pacienților. Problema? Dincolo de aceste intenții generale, nu există niciun document oficial, nicio metodologie publicată și niciun calendar clar. O trecere în revistă a agendei publice din 27 februarie arată o realitate diferită: dezbaterile sunt dominate de promulgarea legii pensiilor pentru magistrați, de protestele de la Șantierul Naval Mangalia sau de disputele politice din coaliția de guvernare, conform fluxului de știri de la Digi24. Despre reclasificarea spitalelor, niciun cuvânt.

Această lipsă de transparență este cu atât mai frapantă cu cât o astfel de modificare legislativă ar trebui precedată de consultări publice extinse cu asociațiile de pacienți și cu corpul medical. În schimb, agenda guvernamentală pare concentrată pe măsuri fiscal-bugetare și pe gestionarea crizelor de moment, cum ar fi incidentele de la granița cu Ucraina, unde avioane F-16 au fost ridicate în aer după detectarea unei drone în apropiere de Chilia Veche.

Contextul internațional și prioritățile strategice

Nici la nivel internațional nu există ecouri ale acestei presupuse reforme. Rapoartele organismelor specializate, precum cele emise de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), analizează periodic sistemele de sănătate ale statelor membre și partenere. Totuși, cele mai recente documente strategice, cum ar fi analizele OECD privind politicile sociale, se concentrează pe provocări globale precum implementarea inteligenței artificiale în sectorul public, tranziția către o economie verde sau combaterea dezinformării. O mențiune specifică despre o reclasificare a spitalelor din România în 2026 lipsește cu desăvârșire. Prioritățile par a fi altele, atât la București, cât și la Paris sau Bruxelles.

În timp ce România ar trebui să se alinieze la standarde europene de eficiență în sănătate, agenda publică este ocupată de subiecte precum reparațiile la Pasajul Basarab, care, potrivit primarului Capitalei, Ciprian Ciucu, vor începe în aprilie, sau de avertismentele șefului Marinei germane privind o posibilă escaladare a agresiunii Rusiei în Marea Baltică. Acestea sunt, fără îndoială, teme importante, dar ele eclipsează o reformă cu impact direct asupra vieții a milioane de români.

Ce înseamnă tăcerea pentru pacienți?

În absența unor criterii clare, pacienții și medicii sunt lăsați în ceață. Ce va însemna, concret, un spital de categoria a IV-a? Va fi o unitate pentru boli cronice sau una care oferă doar servicii de bază? Unde va fi tratat un pacient cu o afecțiune complexă dintr-un județ în care singurul spital va fi clasificat la un nivel inferior? Va trebui să parcurgă sute de kilometri până la un centru de categoria I? Acestea sunt întrebări legitime care, deocamdată, nu au răspuns.

Incertitudinea este principalul efect al acestei comunicări deficitare. Oamenii nu știu la ce să se aștepte, iar personalul medical nu știe cum să se pregătească. Vor fi necesare comasări de secții? Vor exista transferuri de personal? Se vor schimba sursele de finanțare? Tăcerea naște speculații și erodează încrederea, un capital esențial în orice demers de reformare a unui sistem public. În loc să discute despre criterii de performanță și dotări, agenda este acaparată de știri despre cum unii beneficiari fentează plata primei zile de concediu medical cerându-l de sâmbătă sau despre detalii din viața personală a unor celebrități.

Până la publicarea unui proiect de lege în Monitorul Oficial și demararea unor dezbateri reale, reforma sistemului de sănătate rămâne un concept abstract. Întrebarea care stă pe buzele tuturor nu este dacă ea se va face, ci cum și, mai ales, când autoritățile vor oferi, în sfârșit, regulile unui joc care ne privește pe toți.