Curtea Penală Internațională contestă sancțiunile americane care îi blochează tranzacțiile pentru 180 de zile

Curtea Penală Internațională (CPI) a denunțat vineri, 9 octombrie 2026, sancțiunile anunțate de Statele Unite (SUA), afirmând că ele atacă statul de drept și fundamentele ordinii juridice internaționale. Instituția susține că măsurile subminează principiul potrivit căruia nimeni nu este mai presus de lege.
Interdicția americană vizează tranzacțiile financiare cu instituția și este prevăzută pentru 180 de zile, cu excepții pentru anumite servicii și activități, potrivit Agerpres, care citează AFP.
Secretarul de stat american Marco Rubio a explicat în comunicatul privind sancțiunile că obiectivul este: „a-i bloca resursele și a-i reduce capacitatea de a opera”.
Sunt exceptate de la interdicție:
- Serviciile de mentenanță, software și accesul la cloud, adică la servicii informatice prin internet.
- Funcționarea sistemului de pensii al CPI.
- Anumite activități legate de persoanele reținute de Curte.
Reacția Curții și explicațiile Washingtonului
Curtea afirmă că sancțiunile urmăresc intimidarea personalului său și perturbarea activității instituției, dar că nu se va lăsa descurajată.
„Curtea va continua să își îndeplinească pe deplin mandatul, cu independență și imparțialitate depline, acționând exclusiv pe baza legii și a probelor, în sprijinul nenumăratelor victime ale unor crime grave”, a declarat președinta CPI, Tomoko Akane, în reacția la măsurile americane.
Departamentul de Stat al SUA justifică sancțiunile prin dorința: „de a apăra suveranitatea americană și cetățenii săi împotriva amenințării reprezentate de Curtea Penala Internațională”, se arată în comunicatul instituției.
Măsurile intensifică acțiunile administrației președintelui Donald Trump pentru desființarea acestei jurisdicții. Rubio a contestat legitimitatea Curții și a invocat poziția americană față de competențele ei: „Vor mai multă putere și o vor pe cheltuiala noastră […] Atât republicanii, cât și democrații au respins întotdeauna ideea că CPI ar putea urmări penal cetățeni americani, membri ai forțelor noastre armate sau lideri politici americani. Statele Unite nu au aderat niciodată la această Curte, nu avem nevoie de ea și nu o dorim”, a afirmat el.
Durata sancțiunilor ar putea fi modificată: „în funcție de succesele sau eșecurile acestor eforturi […] Speram să-i vedem pe aliații noștri temperând zelul Curții. În caz contrar, SUA vor continua să demonteze CPI, cărămidă cu cărămidă, până când americanii nu vor mai putea fi amenințați”, a mai precizat șeful diplomației americane.
La câteva ore după ce jurista sud-africană Navi Pillay a primit Premiul Nobel pentru Pace, acordat în special pentru activitatea sa în cadrul CPI, Washingtonul a făcut anunțul.
În reacția de vineri, Curtea a avertizat că istoria va judeca acest moment și a cerut sprijinul celor 125 de state membre. Soarta instituției: „depinde acum și de statele care au creat-o […] Generațiile viitoare, în special victimele atrocităților în masă, se vor întreba cum am reacționat atunci când o instituție creată pentru a le proteja a fost vizată”, a transmis CPI.
Știrea inițială (9 octombrie, 20:11): Statele Unite interzic tranzacțiile financiare cu Curtea Penală Internațională pentru 180 de zile, cu excepții
Statele Unite (SUA) au anunțat vineri, 9 octombrie 2026, sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale (CPI), prevăzute pentru 180 de zile. Măsurile interzic toate tranzacțiile financiare cu instituția, cu excepții pentru anumite servicii și activități, potrivit Agerpres, care citează AFP.
Secretarul de stat american Marco Rubio a explicat în comunicatul privind sancțiunile că obiectivul este: „a-i bloca resursele și a-i reduce capacitatea de a opera”, potrivit Agerpres. Perioada ar putea fi ajustată în funcție de rezultatele acestor măsuri, a precizat el.
Anunțul american păstrează următoarele excepții de la interdicție:
- Serviciile de mentenanță, software și accesul la cloud, adică la servicii informatice prin internet.
- Funcționarea sistemului de pensii al CPI.
- Anumite activități legate de persoanele reținute de Curte.
Washingtonul invocă protejarea suveranității americane
Departamentul de Stat al SUA justifică sancțiunile prin dorința: „de a apăra suveranitatea americană și cetățenii săi împotriva amenințării reprezentate de Curtea Penala Internațională”, se arată în comunicatul instituției.
Măsurile intensifică acțiunile administrației președintelui Donald Trump pentru desființarea acestei jurisdicții. Rubio consideră instanța necinstită și îi contestă autoritatea asupra cetățenilor americani.
„Vor mai multă putere și o vor pe cheltuiala noastră […] Atât republicanii, cât și democrații au respins întotdeauna ideea că CPI ar putea urmări penal cetățeni americani, membri ai forțelor noastre armate sau lideri politici americani. Statele Unite nu au aderat niciodată la această Curte, nu avem nevoie de ea și nu o dorim”, a afirmat șeful diplomației americane.
Rubio a spus că Washingtonul sperase ca aliații să tempereze acțiunile Curții. El a avertizat că, în caz contrar, Statele Unite vor continua demersurile pentru desființarea instituției până când americanii nu vor mai putea fi amenințați de aceasta.
Sancțiunile au fost anunțate la câteva ore după acordarea Premiului Nobel pentru Pace juristei sud-africane Navi Pillay, în special pentru activitatea ei în cadrul instituției.
Curtea acuză intimidarea personalului și își continuă mandatul
În reacția transmisă vineri, CPI a calificat măsurile americane drept: „un atac la adresa statului de drept și a fundamentelor ordinii juridice internaționale, care subminează principiul fundamental conform căruia nimeni nu este mai presus de lege”, potrivit comunicatului Curții.
Instituția susține că sancțiunile urmăresc intimidarea angajaților și perturbarea activității sale, dar afirmă că nu se va lăsa descurajată.
„Curtea va continua să își îndeplinească pe deplin mandatul, cu independență și imparțialitate depline, acționând exclusiv pe baza legii și a probelor, în sprijinul nenumăratelor victime ale unor crime grave”, a declarat președinta Curții, Tomoko Akane, în comunicatul instituției.
CPI a avertizat că istoria va judeca acest moment și că generațiile viitoare, în special victimele atrocităților în masă, vor evalua reacția față de măsurile luate împotriva unei instituții create pentru a le proteja.
Curtea a solicitat sprijinul celor 125 de state membre și a subliniat că viitorul ei depinde acum și de țările care au înființat-o.






