Testare gratuită pentru cancer disponibilă în toată România pentru populație
Doar 9% dintre femeile din România participă la programele de screening pentru cancerul de sân, una dintre cele mai scăzute rate din Uniunea Europeană. Cifra, corelată cu o mortalitate peste media europeană, a declanșat cel mai amplu program de depistare precoce de până acum, finanțat masiv din fonduri europene. Proiectul, lansat de Institutul Oncologic din Cluj-Napoca, promite peste 119.000 de mamografii gratuite în următorii ani. Articolul explică cine poate beneficia, cum funcționează testarea prin unități mobile și ce drepturi au pacienții oncologici în 2026, indiferent de statutul de asigurat.
Proiectul DARIA: 119.000 de mamografii gratuite
Sub numele „Depistare Activă, Responsabilitate, Informație și Acces – DARIA”, programul coordonat de Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță” din Cluj-Napoca devine pilonul central al strategiei naționale de prevenție. Managerul proiectului, Prof. Univ. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, a confirmat că obiectivul este creșterea accesului la servicii moderne de diagnostic precoce. Concret, peste 119.000 de femei vor beneficia de mamografii gratuite.
Testările nu se vor face doar în spitale. O componentă esențială a proiectului o reprezintă unitățile mobile care vor ajunge în zonele defavorizate, dar și înființarea și dotarea a cinci centre regionale dedicate prevenției. Finanțarea este asigurată în proporție de peste 81% din fonduri europene prin programul FSE+, iar aproape 97% din valoarea totală a proiectului este nerambursabilă. Inițiativa se va derula până la finalul anului 2029 și își propune să construiască un model sustenabil de screening, centrat pe nevoile comunităților.
România, codașa Europei la prevenție
Nevoia unui astfel de program este susținută de statistici sumbre. Un raport recent al OCDE, citat în documentele proiectului, arată că accesul românilor la screening este extrem de limitat. Această realitate duce la diagnosticarea bolii în stadii avansate, cu un impact direct și tragic asupra ratei de supraviețuire. Mai mult, realizatorii analizei europene nici măcar nu au putut accesa registrele de cancer din România, deoarece acestea nu erau disponibile la momentul respectiv.
Datele de la Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) completează tabloul. Cancerul de sân este cea mai frecventă formă de cancer la femei în România, reprezentând 26,9% din totalul cazurilor noi. Doar în 2020, peste 12.000 de femei au primit acest diagnostic, iar aproape 3.500 au pierdut lupta cu boala. Rata mortalității în țara noastră este de 30,7 la 100.000 de femei, mai ridicată decât media europeană. Supraviețuirea la 5 ani este de 75%, în condițiile în care media UE este de 82%, conform datelor oficiale. Cauza principală? Rata extrem de scăzută de participare la screening mamografic, de doar 9%.
Asigurat sau nu? Ce spune Casa de Asigurări
O întrebare esențială pentru mulți pacienți este legată de costuri și de statutul de asigurat. Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a clarificat regulile valabile în 2026 pentru persoanele incluse în programele naționale de sănătate (PNS).
Pacienții fără venituri care sunt înscriși în Programul Național de Oncologie sunt considerați automat persoane asigurate. Ei beneficiază, până la vindecarea afecțiunii, atât de medicamentele și serviciile specifice programului, cât și de întregul pachet de servicii de bază acordat oricărui asigurat. Regula se aplică similar și pacienților neasigurați diagnosticați cu HIV/SIDA sau tuberculoză.
Pentru pacienții neasigurați din alte programe naționale de sănătate, statul garantează accesul la serviciile medicale, medicamentele și materialele sanitare necesare pentru afecțiunea respectivă. Pachetul include și serviciile de bază care stau la fundamentul tratamentului, precum consultații și spitalizări, până la vindecarea bolii. Aceștia au, de asemenea, acces la pachetul minimal de servicii medicale. Astfel, programele de screening și tratament sunt gândite să depășească bariera administrativă a asigurării medicale, punând accent pe depistarea și tratarea bolii.
